duminică, 3 februarie 2008

Ultima carte editata



Andi Mihalache, Adrian Cioflanca (coordonatori), IN MEDIAS RES. Studii de istorie culturala, Iasi, Editura Universitatii "Al. I. Cuza", 2007. Lansarea va avea loc vineri 22 februarie, la Targul de Carte Librex 2008, la ora 12.00 in prezenta coordonatorilor si a d-lor Alexandru-Florin Platon si Florea Ioncioaia.



SUMAR


MODELE ŞI INOVAŢII
Între „natură“ şi „cultură“. Repere contemporane în socio-antropologia corpului (Alexandru-Florin Platon)
Introducere în istoria copilăriei. Trecutul unei discipline, de la Ariès la SHCY (Luminiţa Dumănescu)
Frumuseţea Sălbaticului. Despre alteritatea diformă în imaginarul Europei centrale şi răsăritene (Silvia Marin-Barutcieff)
„Culoarea locală“ ca experienţă a alterităţii în drama istorică romantică (Ana-Maria Ştefan)
Aspecte ale modei feminine din veacul XIX (Ioana Cioflâncă)
A fi tânăr şi frumos: imaginarul publicitar la 1900 (Marius Florin Draşovean)

GENEALOGII INTELECTUALE
Genealogia ca interpretare şi critică a culturii. Nietzsche şi scrierea istoriei (George Bondor)
Istoria nebuniei – critică a raţiunii (Corneliu Bîlbă)
Mască, simulare, artificiu: Cioran şi Valéry (Ciprian Vălcan)
Pentru o genealogie culturală a modelului propagandistic comunist (Adrian Cioflâncă)
Genealogii estetice în concepţia regizorală a lui Andrei Şerban (Oltiţa Cîntec)

CUM NE APROPIEM TRECUTUL
A scrie istorie în perioada romantică (Alexandru Istrate)
Concepte moderne în opera istorică a lui A. T. Laurian (Tudor Roşu)
Eroi, morminte şi statui: poetica evanescenţei în secolul XIX (Andi Mihalache)
Influenţe germane în editarea documentelor istorice româneşti. De la Monumenta Germaniae Historica la colecţia „Hurmuzaki“ (Serinela Pintilie)
Ioan Bogdan în „războiul manualelor“: atacuri, riposte, replieri (Daniel Nazare)
Modernizarea discursului didactic în învăţământul primar românesc transilvănean la jumătatea secolului XIX (Rodica Ianoş)
Didactica unui eveniment: 1 decembrie 1918 în manualele de istorie a românilor (Cătălina Mihalache)

SCRIITURĂ ŞI LECTURĂ
Între slavonismul cultural şi scrisul în limba română: clerul de mir ortodox din Moldova medievală (Bogdan-Petru Maleon)
Consideraţii privitoare la identitatea lui Efrem, episcop de Rădăuţi (1608-1623) (Sorin Iftimi)
Manuscrise şi tipărituri în epoca lui Vasile Lupu. Câteva observaţii asupra unui proiect cultural (Cătălina Chelcu)
Un text biblic controversat şi reflexele lui iconografice (Cristina Bogdan)
Câteva consideraţii despre anonimat şi semnătura copiştilor pe manuscrise de cărţi populare româneşti (Laura Jiga Iliescu)

VOCABULARUL MODERNITĂŢII
Semnificaţii ale noţiunilor patriot/patriotism în limbajul politic al boierimii pământene (primele trei decenii ale secolului XIX) (Cristian Ploscaru)
Les paroles qui inquiètent: le pouvoir et l’opinion populaire en Olténie de la première moitié du XIXe siècle (Nicolae Mihai)
Relaţii sociale şi valori culturale în lumea negustorilor ortodocşi din Braşov şi Sibiu (Ruxandra Moaşa Nazare)
Pour une histoire culturelle des relations internationales: la Moldavie et la Valachie dans la Revue de l’Orient, 1843-1856 (Gabriel Leanca)
Sens şi reprezentare în semantica politică şi istorică a românilor transilvăneni (secolul XIX) (Laura Stanciu)
Între cultură şi civilizaţie: noi perspective asupra sămănătorismului (Sorin Mocanu)
L’Histoire à l’Exposition / L’histoire dans L’Exposition. L’Exposition Nationale Roumaine de 1906 (Andrei Florin Sora)
Biserica ortodoxă, ceremoniile publice şi autoritarismul monarhic. Iaşi, 1938-1940 (Bogdan Moşneagu)

O ALTĂ ISTORIE RECENTĂ
Cinematografia sovietică – uzaje, stereotipuri, utopii (Laurenţiu Ursu)
Mitul industriei comuniste şi reflectarea lui în emisiunile filatelice jubiliare (Silviu-Gabriel Lohon)
Muzeele de istorie, propaganda oficială şi cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu (Gabriel Moisa)
Praising or Blaming Communism in Romania from British Perspectives (Carmen Andras)
Percepţii comuniste faţă de moarte. Aspecte ale analizei monumentului funerar (Mihaela Grancea)
About Dying and Death in Romania Today (Marius Rotar)


CUVÂNT INTRODUCTIV


Am iniţiat acest volum având în minte un triplu rost. Primul a fost acela de a înregistra ce ecouri tematice şi metodologice a avut în istoriografia românească aşa-numita „cotitură culturală” produsă în Occident începând cu deceniul nouă al secolului trecut. O altă intenţie a fost de a convoca dialoguri interdisciplinare între istorie, literatură, istoria artei, filozofie, antropologie, ştiinţe politice ş.a.m.d. pe tărâmul integrator al istoriei culturale, după o lungă perioadă în care sectarismul disciplinelor s-a dovedit contra¬productiv. În fine, printr-o astfel de abordare am urmărit să contribuim la acoperirea versantului cultural al istoriei României şi a zonei din care face parte, în condiţiile în care, până nu demult, prioritatea a fost acordată reconstituirilor din perspectiva istoriei politice în forma ei tradiţională şi, într-o mai mică măsură, din cea a istoriei sociale.

A rezultat o culegere de studii caracterizată în primul rând printr-o extraordinară diversitate, care reflectă fidel explozia tematică produsă prin „cotitura culturală”. Avem în acest volum contribuţii la istoria culturii (privind istoria scrisului, limbajului şi tipări¬turilor, a instituţiilor, curentelor şi practicilor culturale), incursiuni în istoria ideilor (biografii intelectuale, circulaţia ideilor şi moşteniri culturale), abordări de antropologie istorică (studiul vieţii private, al ritualurilor şi simbolurilor, antropologia corpului şi a morţii etc.) şi exerciţii de istorie culturală a politicului şi a relaţiilor internaţionale. Istoria culturală este, în ultimă instanţă, un arhipelag tematic, ce îşi caută încă liniile directoare, coerenţa internă şi principiile epistemologice de organizare. Nu are sens, în consecinţă, să căutăm în acest volum coeziunea teoretică pe care nu am urmărit-o şi uniformitatea metodologică pe care nu avea cum să o obţină. Totuşi, există ceva care caracterizează istoria culturală înainte de orice şi care poate fi observat şi în abordările reunite aici. Cultura este scoasă din statutul ancilar, instrumental, pe care i-l rezerva, în vechea paradigmă, istoria politică sau cea socială. Faptul cultural capătă autonomie, iar deseori i se recunoaşte puterea cauzală. Se schimbă astfel miza demersului de explorare a sferei culturale, care nu rămâne restrânsă la funcţia de a ilustra realităţi „obiective” din spatele ei, ci funcţionează după o logică proprie care produce, la rândul ei, istorie.

Studiile găzduite de acest volum sunt semnate de specialişti consacraţi, dar mai ales de tineri cercetători în plină afirmare, din principalele centre universitare ale ţării: Bucureşti (Cristina Bogdan, Marius Florin Draşovean, Laura Jiga Iliescu, Silvia Marin-Barutcieff, Andrei Florin Sora), Cluj-Napoca (Luminiţa Dumănescu, Rodica Ianoş), Alba-Iulia (Tudor Roşu, Marius Rotar, Laura Stanciu), Sibiu (Mihaela Grancea), Târgu-Mureş (Carmen Andraş), Oradea (Gabriel Moisa), Braşov (Daniel Nazare, Ruxandra Moaşa Nazare), Timişoara (Ciprian Vălcan), Craiova (Nicolae Mihai, Silviu Gabriel Lohon) şi, fireşte, Iaşi (Corneliu Bîlbă, George Bondor, Cătălina Chelcu, Adrian Cioflâncă, Ioana Cioflâncă, Oltiţa Cîntec, Sorin Iftimi, Alexandru Istrate, Gabriel Leanca, Bogdan-Petru Maleon, Andi Mihalache, Cătălina Mihalache, Sorin Mocanu, Bogdan Moşneagu, Serinela Pintilie, Cristian Ploscaru, Alexandru-Florin Platon, Ana-Maria Ştefan, Laurenţiu Ursu). Media de vârstă scăzută a contri¬butorilor stă mărturie pentru noutatea abordărilor de acest fel din cultura română.

EDITORII