luni, 29 noiembrie 2010

Despre un anti-model

Comunicat de presă

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a luat la cunostinta din mass media de lansarea in Romania, in perioada 19 – 23 noiembrie, a filmului “Portretul luptatorului la tinerete”, de Constantin Popescu. Filmul a fost proiectat pentru prima oara in februarie 2010 la Festivalul de Film de la Berlin. Cu acest prilej Institutul a transmis organizatorilor festivalului o Scrisoare deschisa prin care isi exprima consternarea pentru promovarea unei pelicule care reprezinta eroic memoria unei persoane ce a facut parte din Miscarea legionara.

Revenim astazi si reamintim ca “Portretul luptatorului la tinerete”, are ca erou principal un personaj  ce se identifica, asa cum de altfel recunoaste si regizorul, cu Ion Gavrila Ogoranu. Cu toate acestea, in afara de faptul ca personajul a fost un oponent al regimului comunist, filmul nu prezinta niciun alt aspect important din viata lui Ogoranu.

Ion Gavrila Ogoranu a fost membru al Miscarii Legionare si a participat activ la Rebeliunea legionara in orasul Fagaras, unde a activat in Fratiile de Cruce. Dupa 1990 el si-a reafirmat crezul in Miscarea legionara si a fost primul presedinte al Partidului Pentru Patrie, care se revendica de la mostenirea ideologiei de extrema dreapta. Aceasta identitate ideologica a partidului a fost recent prezentata de catre mass media.

Deasemenea sunt de notorietate manifestarile publice pe care le organiza la Sambata de Sus si unde participantii foloseau salutul fascist sau faptul ca la deces sicriul i-a fost infasurat cu steagul Miscarii legionare. Se uita astazi ca Miscarea legionara nu a insemnat numai antisemitism, ea a exacerbat nationalismul in numele caruia a promovat antidemocratismul si teroarea politica (I.G. Duca, N. Iorga, V Madgearu au fost ucisi de legionari).

Institutul considera ca faptul de a fi combatut sistemul comunist de pe pozitiile unei alte ideologii extremiste face din viata si activitatea lui Ogoranu, cel putin o personalitate contradictorie. Promovarea imaginii sale in mod trunchiat, prin omiterea unor aspecte semnificative, risca sa faca din personajul filmului un simbol sau model pentru tanara generatie. Asa cum scria de curand un ziarist roman, subliniem „ca nu este nimic patriotic in a nega” apartenenta la extrema dreapta a unei persoane. Dimpotriva. Impreuna cu acelasi jurnalist credem ca „România nu e mai rea daca românii inteleg ca doua dictaturi oribile sunt suficiente pentru o istorie”.
In aceste conditii, consideram promovarea necritica in spatiul public a filmului “Portretul luptatorului la tinerete”, ca fiind o activitate pagubitoare pentru procesul de re-cunoastere si asumare a istoriei noastre recente si din perspectiva constructiei unei memorii colective si a unui spirit civic fundamentate pe valorile si principiile democratiei.

17 noiembrie 2010                                                                                                                                                                                 Alexandru Florian, Director Executiv

marți, 23 noiembrie 2010

CONFERINŢĂ DESPRE COMINTERN ŞI ROMÂNIA, LA IICCMER

 
Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc vă invită la conferinţa cu titlul Cristian Rakovski, Cominterul şi România, susţinută de dr. Flavius Solomon, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi. Conferinţa va avea loc joi, 25 noiembrie, ora 16.00, la sediul IICCMER, str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, sector 2, Bucureşti. 

Relaţiile româno-sovietice în perioada interbelică s-au bucurat de un interes relativ mare din partea istoricilor români, sovietici, ruşi, moldoveni şi occidentali. Totuşi, chiar dacă producţia istoriografică privind această temă este una destul de consistentă, există încă puţine abordări echidistante, desprinse de comandamentele politice şi ideologice, cu privire la teme sensibile, cum ar fi implicarea Cominternului în viaţa politică din Regatul Român. Conferinţa se bazează pe un efort de recuperare documentară şi are la bază noi documente din Arhiva de Stat de Istorie Social-Politică din Federaţia Rusă (R.G.A.S.P.I.) şi Arhiva de Politică Externă a Federaţiei Ruse (perioada contemporană) – fondul „secretariat Racovski”: corespondenţă internă dintre liderii sovietici; stenograme ale unor şedinţe ale Biroului Politic al C.C. al P.C. (b.) din Rusia; corespondenţă diplomatică; rapoarte interne şi memorii.

Flavius Solomon (n. 1967) este cercetător ştiinţific gr. II la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” (Academia Română, filiala Iaşi). A absolvit în 1991 Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova (Chişinău) şi a devenit doctor în istorie al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi în 1994. Este autor al mai multor cărţi şi studii privind istoria medievală, modernă sau contemporană. A beneficiat de mai multe burse de cercetare în instituţii occidentale şi a participat la numeroase conferinţe internaţionale. Vorbeşte mai multe limbi străine, dintre care rusa şi germana, şi este un bun cunoscător al arhivelor din spaţiul ex-sovietic. Este colaborator al IICCMER din acest an.

duminică, 14 noiembrie 2010

TIME: A Mass Grave Raises Ghosts of Romania's Holocaust Past


Elisabeth Ungureanu

One day in 1941, Vasile Enache was tending his cows in the forest of Vulturi, near the city of Iasi, 260 miles (420 km) northeast of Bucharest, when he heard people sobbing. He went to investigate and saw hundreds of civilians being marched through the forest by Romanian army soldiers. Enache didn't know it at the time, but he was witnessing part of Romania's "Iasi pogrom," which resulted in the deaths of an estimated 14,000 Jews.
For almost 70 years, successive Romanian governments have downplayed the nation's role in the Holocaust. But now a suspected mass grave has been found in the Vulturi forest, and some are hoping that the discovery will help Romania face up to one of the darkest periods in its history.
(See pictures of Auschwitz after 65 years.)

Rumors about a mass grave in the Vulturi forest had been circulating for years; when a similar grave was found near Iasi in 1945, it led to a trial that ended with several top military commanders being sentenced to jail. After persuading Enache to show him the exact location of the Vulturi grave, local historian Adrian Cioflinca organized a team of people from Romania's Elie Wiesel National Institute for Studying the Holocaust to start excavating the site last month. They uncovered the remains of 16 bodies — including the skeletons of children, a lady's shoe and Romanian-army bullets from 1939 — but have since called a halt to the dig while they wait for rabbis to bless the site.

Now 86, Enache is a bit wobbly on his legs, but his eyes are still clear blue, and his memory of what happened that day in 1941 is fresh. He describes how he was grabbed by a couple of Romanian soldiers who said, "You are a Jew! Come with us." They arrived at a series of deep graves where the civilians were made to sit down, 10 at a time, and then shot. Others were ordered into the grave to arrange the bodies so more victims could be thrown in. The killings continued all day, but Enache managed to convince his captors that he was a local, an Orthodox Christian, and when this was confirmed by the local forester, he was released.
(See pictures of Adolf Hitler's rise to power.)

The Vulturi forester who saved Enache died in 1945, but his daughter still lives nearby. Sitting in her kitchen, Lucia Baltaru describes what she remembers from 1941, when she was 6 years old. "We used to go and play at the grave," she says. "There was a thin layer of soil over the grave, and when we played, the bodies would move around. I think there are thousands of bodies buried there."

The site is currently sealed off by the Romanian police, who are guarding the bones and artifacts still on the site, and both journalists and the public are forbidden access. Outside the forest, an old couple had walked up from a nearby village to look at the grave. Ioan Aftanase was 7 years old in 1941 and vividly remembers columns of civilians being marched through the village. "They were in a terrible state," he says. "They were obviously hungry and thirsty and were being marched to their deaths. It was a terrible thing to do." During Romania's communist regime, it was dangerous to talk about the country's role in the Holocaust, and as a result, says Aftanase, "the young people today in the village have no idea about what happened in this forest."
(See a brief history of World War II movies.)

Elie Wiesel, a Romanian-born survivor of Auschwitz, has described Romania's approach to the Holocaust as "ambivalent." Anti-Semitism was virulent in the country from the mid–19th century to the end of World War II. In 2004, President Ion Iliescu apologized for Romania's role in the Holocaust, saying in a speech before the International Commission for the Study of the Holocaust in Romania, "The Holocaust was one of those serious historical issues which was avoided both during the communist period and after 1990."

According to the 1930 Census, there were 759,000 Jews in Romania before World War II. Historians estimate that 280,000 to 380,000 were killed by Romanian forces during the war, mainly in the areas of Moldova and Ukraine they occupied as part of the German thrust into the Soviet Union. Today there are fewer than 10,000 Jews living in Romania.

The communist regime, which was in power in Romania from 1945 to 1989, developed a strong nationalistic streak which, according to Holocaust historian Radu Ioanid, "tried to dilute or completely deny the responsibility of Romanians in the slaughter of the Jews, placing all the blame on the Germans." The education system has changed little since the fall of communism, and many Romanians still believe that their country's role in the Holocaust was minimal.
(See a TIME cover story on the Holocaust.)

This ambivalence is reflected in the Romanian media coverage of the latest mass-grave discovery. The country's main private TV channels are skeptical, basing their reports on a statement by the chief prosecutor in Iasi, Cornelia Prisacaru, who said, "At this moment we don't know if these are civilian or military bodies. Or could they be Russian or German soldiers? The front line was in that area during World War II. We can't confirm that they are Jews." But such comments make no sense to the investigators who found so many civilian items in the grave — or to Vasile Enache, who still remembers being dragged off to the killing ground on the assumption that he was a Jew.

Read more: http://www.time.com/time/world/article/0,8599,2031066,00.html#ixzz15FY86t67


STIREA MEDIAFAX DESPRE ACEST ARTICOL>


Time: O groapă comună reînvie fantomele trecutului României legat de Holocaust


Descoperirea unei gropi comune în pădurea Vulturi, din apropiere de Iaşi ar putea ajuta România "să se confrunte cu una dintre cele mai negre perioade din istoria sa", după aproape 70 de ani în care rolul ţării în Holocaust a fost minimizat, scrie Time, în ediţia electronică de vineri.


Time: O groapă comună reînvie fantomele trecutului României legat de Holocaust

Zvonurile privind groapa comună din pădurea Vulturi, din comuna Popricani, circulă de mai mulţi ani, subliniază revista americană Time, într-un articol intitulat "O groapă comună reînvie fantomele trecutului României legat de Holocaust". Aceasta citează un cioban, Vasile Enache, ce susţine că a asistat, în pădurea Vulturi, la o parte din "pogromul de la Iaşi" din 1941, soldat cu moartea a aproximativ 14.000 de evrei.

După ce l-a convins pe Enache să îi arate exact locul acesteia, istoricul local Adrian Cioflinca a organizat săpături, luna trecută, împreună cu o echipă de la Institutul Naţional Elie Wiesel, în urma cărora au fost descoperite rămăşiţele a 16 cadavre, inclusiv schelete de copii, un pantof de damă şi gloanţe ale armatei române datând din 1939.

Ciobanul, care în prezent are 86 de ani, povesteşte cum a fost luat de doi soldaţi români, care însoţeau un grup de civili, şi dus în pădure, unde fuseseră săpate mai multe gropi. Unii dintre civili au fost obligaţi să se aşeze câte zece în aceste gropi, după care au fost împuşcaţi. Altora li s-a ordonat apoi să intre în gropi şi să aşeze cadavrele, astfel încât să încapă cât mai multe victime. Uciderea lor a continuat pe tot parcursul zilei, dar Enache a fost eliberat după ce a reuşit să îi convingă pe soldaţi că este localnic, creştin-ortodox, fapt confirmat de un pădurar.

Zona este acum înconjurată de poliţia română, iar accesul publicului şi al jurnaliştilor este interzis, precizează Time.

Ioan Aftanase, care avea şapte ani în 1941, îşi aminteşte coloanele de civili care erau escortaţi prin sat. "Erau într-o stare îngrozitoare", afirmă el pentru revista americană. "Era evident că le era foame şi sete şi erau duşi către moarte. A fost un lucru groaznic", povesteşte el. În timpul regimului comunist, era periculos să vorbeşti despre rolul ţării în Holocaust şi, ca urmare, susţine Aftanase, "tinerii de astăzi, din sat, nu au nicio idee despre ce s-a întâmplat în această pădure".

Elie Wiesel, un supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz născut în România, a descris atitudinea ţării faţă de Holocaust drept "ambivalentă". Această ambivalenţă, subliniază Time, se reflectă şi în modul în care presa din România a relatat despre descoperirea acestei gropi comune. Principalele posturi de televiziune private din ţară sunt sceptice, bazându-şi informaţiile pe declaraţia procurorului-şef din Iaşi, care a afirmat că în acest moment "nu se ştie dacă aceste cadavre sunt ale unor civili sau militari", conchide revista americană.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

3 noiembrie, padurea Vulturi

Le Figaro: Un charnier de l'Holocauste découvert

AFP
05/11/2010 | Mise à jour : 16:22 Réactions (11)
Un charnier contenant les corps de Juifs tués par l'armée roumaine pendant la Seconde Guerre mondiale a été découvert dans une forêt du nord-est de la Roumanie, a annoncé aujourd'hui l'Institut national Elie Wiesel à Bucarest.

"Jusqu'à présent, nous avons trouvé seize corps, mais ceci est un chiffre provisoire car ce charnier est très profond et nous n'avons procédé pour l'instant qu'à des fouilles à une faible profondeur", a déclaré Adrian Cioflanca, le chercheur à l'origine de cette découverte au cours d'une conférence de presse.

Selon l'institut Wiesel et M. Cioflanca, cette fosse commune, située dans la forêt de Vulturi, sur la commune de Propricani (nord-est), pourrait contenir jusqu'à une centaine de corps de Juifs tués pendant l'Holocauste. "D'après les témoignages recueillis sur place et les premières analyses, nous pouvons conclure qu'il s'agit de civils juifs tués" lors des massacres de 1941, a indiqué le directeur de l'Institut Wiesel, Alexandru Florian.

Un des squelettes exhumés serait celui d'un enfant et des objets comme le talon de chaussures de femmes ont également été retrouvés dans cette fosse commune.
Plus de 8.000 Juifs ont été tués dans des pogroms dans et autour de la ville de Iasi (nord-est de la Roumanie) en 1941.

Ce sont des témoins oculaires des tueries de la forêt de Vulturi qui ont mis M. Cioflanca sur la piste de ce charnier. L'un d'entre eux a notamment raconté avoir été emmené avec un groupe de Juifs qui ont ensuite été abattus par des soldats de l'armée roumaine. Ayant pu convaincre les soldats qu'il était chrétien orthodoxe, il a eu "la vie sauve", a expliqué M. Cioflanca.

Au total, environ 270.000 Juifs roumains et ukrainiens sont morts dans les territoires administrés par le régime pro-fasciste roumain entre 1940 et 1944. Les recherches sur ce charnier devraient se poursuivre dans les mois qui viennent tandis que des équipes tenteront d'établir l'identité des personnes exhumées, une tâche qui s'annonce longue et compliquée, selon les chercheurs.

IMAGINI INEDITE SI NEEDITATE CU MARTORUL VASILE ENACHE LA LOCUL GROPILOR COMUNE, 25 oct. 2010



Mai precis, imaginile au fost luate pe dimbul unde s-a sapat in 2002, sapatura pe care am continuat-o si noi (diferenta se vede pe stratigrafie), fara sa gasim nimic acolo. Groapa comuna am gasit-o zece metri mai jos, adica exact unde a indicat dl. Vasile Enache. Imaginile nu sint de prea buna calitate, pentru ca batrinul era intimidat de camera, asa ca persoana care filma, Elisabeth Ungureanu, asistenta de proiect, a stat la oarecare distanta.

PENTRU BUNUL MERS AL ANCHETEI

Pentru bunul mers al anchetei, as dori sa precizez cateva lucruri. Groapa comuna am gasit-o exact in locul indicat de dl. Vasile Enache, cu o precizie maxima. Aceasta este o proba de neocolit. Dl. Vasile Enache, care a asistat fara voia lui la masacru, spune clar ca acolo au fost omoriti evrei. 10 alti martori pe care i-am intervievat in noiembrie-decembrie 2009, indica Valea Climoaiei, locul cu pricina, ca fiind locatia gropilor comune. De altfel, acesta este secretul lui Polichinelle in satele din comuna Popricani: toata lumea stie ca in padurile din preajma au fost omoriti evrei in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Inaintea dlui Vasile Enache, a venit la fata locului dl. Ion Bosinceanu, care a indicat aceeasi zona ca fiind locul gropilor comune. De altfel, in preajma au fost facute si sapaturile din 2002, doar ca, netinindu-se cont de martorii principali, s-a sapat 10-15 metri mai sus.

In groapa, arheologii condusi de dl. Neculai Bolohan au gasit talpa unui pantof de femeie, nasturi, o catarama de haina civila si urme vegetale de haine si nasturi obisnuiti, precum si, probabil, resturi osteologice ale cel putin unui copil. Nu au fost gasite placute, nasturi metali si nici catarame de centura militara. De altfel, nu exista nici un indiciu, nici in documente oficiale, nici prin istorie orala, ca undeva in judetul Iasi sint ingropati militari in gropi comune sau populatie civila crestina.

O sursa de neocolit sint si documentele de arhiva, care spun ca in zona, de o parte si de alta a Prutului, sint mai multe gropi comune, pe directia in care au actionat trupele romane si germane. Regimentul 6 Vinatori care manevra in zona Vulturi, Cirlig (conform hartii postate), a lasat in urma sa mai multe gropi comune in urma masacrelor pe care le-a comis la Stinca Roznovanu (3 din cele 4 gropi comune au fost deschise in 1945), si in Basarabia, la Marculesti, Gura Cainari, Balti, Lipcani etc.

Harta arata distributia trupelor in zona Iasulu, in timpul pogromului de la Iasi, in iunie 1941. In zona satului Vulturi actiona Regimentul 6 Vinatori. Sursa USHMM, SRI Records, RG 25004M, Reel 47, File 108233, Vol. 24.

Masacrele pomenite au facut obiectul unei anchete si a unui proces, in 1948, iar colonelul Mateias Ermil, comandantul Regimentului 6 Vinatori, a fost condamnat la munca silnica pe viata si a murit in inchisoare in 1954, la Aiud. La fel a condamnat si superiorul sau, generalul Gheorghe Stavrescu, comandatul Diviziei a 14-a, din care facea parte Regimentul 6, fara stirea caruia masacrele nu se puteau comite (Stavrescu va muri si el in inchisoare in 1951, tot la Aiud). Principalii doi criminali din Regimentul 6 Vinatori, capitanul Ion Stihi si sublocotenentul Eugen Mihailescu, implicati si autori principali in toate masacrele insirate, au murit in luptele pentru Odessa si nu au mai putut fi judecati. Metodele criminale folosite de ei seamana cu cele din padurea Vulturi: evreii erau intii jefuiti, apoi fortati sa sape gropile comune, dupa care erau asezati cite zece pe marginea gropii, cu fata spre groapa, si impuscati in spate pentru a cadea direct acolo.

In aceasta harta, desenata probabil pentru procesul din 1948, de colonelul Mateias Ermil, este mentionat, in stinga sus, masacrul de la Stinca Roznovanu. Sursa USHMM, SRI Records, RG 25004M, Reel 44, File 108233, Vol. 54.

Adrian Cioflanca

MARTORUL CHEIE - CURAJ SI DEMNITATE

Traieste de 70 de ani cu imaginile oamenilor care cer indurare pe marginea gropilor
Cosmarul masacrului din padure
Ziarul de Iasi, 6 noiembrie 2010
Autor: Nicoleta BUNDUC, Adrian OPRIS

Pensionarul Vasile Enache, cel care a fost martor la impuscarea a zeci de evrei in padurea Popricani, a retrait in ultimele zile clipele cutremuratoare. Cind cercetatorii i-au cerut sa le arate locul, a luat-o la fuga pe dealuri. I-a fost teama ca va fi si el impuscat, la fel cum au fost lichidati in urma cu 7 decenii oameni nevinovati. "M-am speriat. Mi-a fost frica sa nu ma omoare", a recunoscut acesta.
Statea cu fata la groapa. Evreii, pe linga el, erau adusi si pusi in sezut pe marginea gropii, cu picioarele pe morti. Ii impuscau romanii si, printre racnetele celor disperati, cadavrele cadeau unul peste altul. A scapat pentru ca nu era evreu. Dar a trait un cosmar pret de citeva clipe. Cu ochii in lacrimi, isi aminteste teroarea. Citeva momente pe care nu le-a putut uita niciodata. Imaginile terifiante l-au urmarit fara incetare, iar dupa aproape 70 de ani de la masacru, Vasile Enache traieste in continuare cu frica ca va fi ucis pentru ceea ce a vazut, pentru ceea ce stie. El este omul care, la cei 85 de ani ai sai, a reusit sa le arate cercetatorilor locul in care au fost ingropate cadavrele. Locul in care evreii impuscati au putrezit la un metru sub pamint. Este martorul cheie, singura amintire vie a unor crime ascunse de vreme, trauma suferita in 1941 fiind parca mult prea puternica pentru iesean. Prima incercare de a localiza tragedia s-a incheiat brusc, fara succes. "In prima zi au venit cu o fata sa ma ia si vad ca trage masina pe un teren mai liber, fara padure. Si ii vad cum se imbraca unul in albastru, unul in galben, zic: «Ce-i cu astia, vor sa ma omoare?» Eu m-am dat jos si mi-au spus ca sa stau in masina, sa ma intorc la masina. Pai de unde sa stiu eu ce vor ei, poate m-au adus in padure sa ma impuste... Nu am mai mers cu dinsii, m-am speriat si am fugit. M-am intors singur prin padure, roata imprejur pe la Cirlig. Am venit acasa si mi-am facut cruce ca am scapat de ei. A doua zi au venit insa iar la mine", a marturisit vineri Vasile Enache, martorul ocular al masacrului din Popricani. Prima incercare de a-i arata cercetatorului Adrian Cioflanca locul gropii comune de la Popricani se derula ca un nou scenariu de groaza pentru batrin.

Pelerinele de ploaie, masina parcata in mijlocul cimpului, intr-un loc izolat, lipsa unor alte persoane cunoscute in preajma l-au facut pe Vasile Enache sa retraiasca scenele rupte parca dintr-un film de groaza. Teroarea traita si-a pus amprenta vesnica asupra lui. Batrinul fusese cautat de cercetatorul Adrian Cioflanca si echipa lui ca sa indice locul unde au fost masacrati evreii.

Locul in care ieseanul, in virsta de 85 de ani acum, ar fi putut sa moara. Drumul catre groapa comuna insa, in compania unor necunoscuti, l-a facut pe batrin sa se simta amenintat. Si nu si-a mai dorit decit sa fuga, sa plece si sa se intoarca acasa prin locuri doar de el cunoscute. A plecat peste dealuri sa i se piarda urma si pret de o zi fiica sa l-a cautat innebunita. Ajuns in cele din urma acasa, Vasile Enache si-a marturisit teama. "M-am speriat. Mi-a fost frica sa nu ma omoare", a spus acesta cu glasul tremurat. L-am gasit printre vecini, plecase de acasa de aproape o jumatate de ora. M-am indreptat senina catre el sa il salut, sa stam de vorba. „Nu sint eu", imi spune initial. I-am spus ca ii cunosc deja povestea, ca as vrea doar sa il mai retin un pic. "Am spus tot. Tot ce stiam", a reactionat speriat batrinul.

A inceput apoi sa povesteasca singur cele ce se deruleaza in mintea lui de zeci de ani ca o caseta pusa sa ruleze mereu aceleasi imagini, aceleasi trairi. "Aveam vreo 16 ani, eram cu vacile mele si ale padurarului la pascut. M-am dus doar sa vad ce se intimpla acolo, ce fac cu ei. Erau peste o suta de evrei adusi din Iasi deodata de armata. Doi soldati m-au luat frumos de brat: «Tu esti jidan!», mi-au spus. M-au dus acolo, m-au pus sa stau cu fata la groapa. Erau cel putin doua gropi sapate de evrei. Prima am vazut-o pe o femeie, o femeie tinara cu un copil, la vreo doi ani asa, in brate. «Dom'le va rog frumos, eu nu sint vinovata cu nimic, am copil in brate, nu ma omoriti!», spunea ea. Nu au tinut cont", a rememorat trist batrinul.

"Patru evrei erau la o groapa, patru la alta. Ne tineau acolo ca pe Hristos, un soldat de o mina, altul de cealalta mina, nu puteai sa pleci nicaieri. Luau cite zece evrei si ii puneau acolo jos, cu picioarele pe morti, asezati pe margine, si un grup de zece soldati trageau intr-insii. Iar ei cadeau in groapa, dupa care soldatii ii trimiteau pe ceilalti evrei sa ii aranjeze, sa incapa mai multi. Mai erau care dadeau sa fuga printre soldati prin padure, sa scape de moarte. Dar nu puteai sa scapi de moarte...", a continuat cu ochii in lacrimi Vasile Enache.

Dupa masacru, l-au plimbat prin sat ca sa se convinga ca nu e evreu
Ieseanul isi aminteste ca a asistat la tot masacrul. Pina cind nici un evreu nu a mai avut viata. "Cum mi-a fost mie oare sa ii vad cum ii omoara acolo? Puteam sa mor acolo, ma tineau atit de tare... Eu puteam sa fiu mort acum. Iti dai seama cum e sa stai cu spatele la ei si cu fata la groapa, sa stii ca sint cu pusca in spatele tau? Cind ii vedeam cum vin evreii in groapa... am ramas trasnit, nici nu mai puteam vorbi. Iar femeia aceia.... saraca femeie, bocea de a trosnit pamintul. Si cu copilul in brate, bang!, au tras si i-au omorit. Dar si oamenii de acolo boceau, era un racnet acolo... Vai de capul lor! Nu a scapat nici unul, nimic. A fost greu tare! Si dupa ce s-a terminat cu evreii, m-au luat doi soldati si m-au dus la un comandament de al lor. Si apoi m-am intilnit cu doua fete din Cuza Voda: «Da' ce-au cu tine, bai, Vasile?». «Da' eu stiu ce au avut cu mine?!». Le-au spus «E din sat, din Cuza Voda, dom'le». Si soldatii nu au fost de acord sa creada ca nu-s evreu, au venit pina la canton, in padure", si-a amintit ieseanul.

Batrinul povesteste ca l-au tirit prin sat pina cind s-au convins ca e cunoscut de lume. Pina cind nevasta padurarului, localnici, barbati si femei le-au spus ca el e un baiat din sat care paste vacile, ca nu-i evreu. "M-au lasat acolo, au vazut ca nu sint evreu, si au plecat inapoi. Eram tehui de cap! Grozava crima a fost... evreii is oameni si ei ca si nemtii, ca si rusii, ca orice alt om. Care aveau haine bune ii dezbraca, era un vraf de haine bune si le lua un om din sat din Cuza Voda si le punea in caruta. Pe ceilalti ii lasa asa. Dar au gresit. Trebuia sa ii lase la Dumnezeul lor, cum erau, oameni nevinovati. Le-a luat si hainele de pe ei. Eu m-am casatorit, am nevasta, am copii. Au trecut 69 de ani de atunci. Dar cum sa le povestesc eu necazul asta caraghios copiilor mei? Asta e treaba usoara? Sa il pui sanatos pe malul gropii sa il impusti? Fara nici un rost, fara nimic...", a adaugat indignat pensionarul.

El a fost cel care, intr-un final, le-a aratat cercetatorilor unde sa sape. Unde sa dezgroape cadavrele acoperite de pamint. "In Valea Climoaiei au gasit acum groapa, stiu. Si ar vrea sa ii scoata cineva de acolo, doar ca acum numai ciolanele is de ei. Poate ca cei care traiesc au rude, neamuri, oameni dragi printre cei aruncati acolo. M-am dus, totusi, a doua oara in padure, ca sa le arat locul. Am mers cu un om de la Cirlig. Ca sa fiu sigur ca nimeni nu ne face nimic. Grozava crima a fost... Niste calai, dom'le, niste calai!", a incheiat apasat si incruntat batrinul.
Cadavrele ce zac in groapa ar putea avea parte acum, dupa zeci de ani, de o slujba religioasa. "Asteptam avizul Cancelariei Rabinice care raspunde de Romania cu privire la ritualul religios care trebuie urmat in privinta ramasitelor umane. Procurorii vor preleva apoi probe", a declarat vineri cercetatorul Adrian Cioflanca din cadrul Institutului "A. D. Xenopol".

Procuratura a deschis o ancheta
Procurorii au deschis dosar penal in cazul osemintelor descoperite la Valea Climoaiei din Padurea Vulturi, comuna Popricani. Anchetatorii spun ca se fac cercetari pentru infractiunea de omor, iar ramasitele descoperite vor fi expertizate. "S-a dispus efectuarea unei expertize antropologice care sa stabileasca natura si vechimea ramasitelor descoperite, a sexului si virstei, daca prezinta sau nu urma de violenta si mecanismul de producere al decesului. Alaturi de acestea au fost descoperite gloante si fragmente de obuz si grenade", a spus Cornelia Prisacariu, prim-procuror al Parchetului de pe linga Tribunal.

Dosarul a fost deschis de procurori dupa ce ieri-dimineata reprezentantii Fundatiei care finanteaza cercetarile au depus o sesizare in legatura cu descoperirile facute. Anchetatorii precizeaza ca deocamdata nu au certitudinea ca ramasitele descoperite apartin populatiei evreiesti, luindu-se in calcul si ca acestea sa apartina unor militari. "As vrea sa subliniez ca in acest moment nu stim daca este voba de populatie civila sau soldati din Armata Romana. De asemenea, este posibil sa fie trupuri ale soldatilor rusi sau germani. In zona, a fost linia frontului in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In acest moment nu putem afirma ca avem de-a face cu populatie evreiasca, si nici nu putem comenta opiniile cum ca acolo se afla intr-adevar evrei", a spus prim-procurorul Prisacariu.

"Opiniile enuntate pina in prezent referitor la aceste ramasite nu au un suport stiintific. Declaratiile martorilor trebuie coroborate si cu probe stiintifice. In cazul de fata avem de-a face cu amintiri din timpul copilariei, despre fapte petrecute in urma cu 60 - 70 de ani", a incheiat sefa Parchetului.

Avind in vedere ca s-au descoperit si munitii la locul respectiv, procurorii Parchetului Militar au inceput si ei verificari in legatura cu osemintele si munitiile gasite in padurea Vulturi.

NOI GROPI COMUNE IN JUDETUL IASI - material pentru presa

vineri, 5 noiembrie 2010

STIRI TV DESPRE GROAPA COMUNA DE LA POPRICANI



PRESA INTERNATIONALA DESPRE GROAPA COMUNA DE LA POPRICANI

CNN

16 skeletons found in Romanian mass grave


By Cosmin Stan, For CNN
November 5, 2010 -- Updated 1653 GMT (0053 HKT)
STORY HIGHLIGHTS
  • The location is in eastern Romania
  • The Jewish population has dwindled in that country
  • Prosecutors have launched a probe
Bucharest, Romania (CNN) -- Romanian officials are trying to determine whether 16 skeletons found in a mass grave were Jews slain by the country's troops during World War II.
Archeologists embarked on a dig in Popricani village near the eastern town of Iasi to follow up on information that Jews were killed and buried there.
Two military prosecutors and one civilian prosecutor launched a probe after the remains were found, authorities said.
The prosecutors intend to use anthropological expertise to determine the age and sex of the remains, and experts will be looking for signs of violence.
The A.D. Xenopol Historical Institute and the Elie Wiesel National Institute for Holocaust Study in Romania discovered the graves Thursday.
Statistics show that almost 750,000 Jews were living in Romania before the war, but that population measures only 10,000 today.

ASSOCIATED PRESS

Holocaust-era mass grave found in Romania

Forensic experts examine human remains in a forest near Poprican, northern Romania, Tuesday, Nov. 2, 2010. A mass grave containing the bodies of an es
AP – Forensic experts examine human remains in a forest near Poprican, northern Romania, Tuesday, Nov. 2, …
BUCHAREST, Romania – A Holocaust-era mass grave containing the bodies of an estimated 100 Jews killed by Romanian troops has been discovered in a forest, researchers said Friday, offering further evidence of the country's involvement in wartime crimes.
The find in a forest near the town of Popricani, about 350 kilometers (220 kilometers) northeast of Bucharest, contains the bodies of men, women and children who were shot in 1941, the Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania said in a statement.
On Friday, riot police sealed off the area, not allowing anyone near the site, local reporters told The Associated Press.
The find offers evidence of pogroms against Jews in the region, scholars say, campaigns that were long minimized in a country whose official history taught that Germans were the sole perpetrators of the Holocaust.
Sketchy reports about the possibility of a mass grave in the forest began to appear in 2002, and local authorities began an investigation, which was suspended in the fall after nothing was found. Experts resumed the investigation at the site and began interviewing witnesses again in 2009, according to Romanian historian Adrian Cioflanca.
About 280,000 Jews and 11,000 Roma, or Gypsies, were killed during the pro-fascist regime of dictator Marshal Ion Antonescu, who was prime minister from 1940 to 1944 and executed by the communists in 1946. About 6,000 Jews live in Romania today.
Historians have documented several pogroms in Romania during World War II, including one in June 1941 in the northeastern city of Iasi, where up to 12,000 people are believed to have died as Romanian and German soldiers swept from house to house, killing Jews.
Those who did not die were systematically beaten, put in cattle wagons in stifling heat and taken to a small town, where what happened to them would be concealed. Of the 120 people on the train, just 24 survived.
Romania's role in the Holocaust remains a sensitive and highly charged topic. During communist times, the country largely ignored the involvement of Romania's leaders in wartime crimes.
The country's role in the Holocaust and the deportation of Jews were minimized by subsequent governments after communism collapsed in 1989.
In 2004, after a dispute with Israel over comments about the Holocaust, then-President Ion Iliescu assembled an international panel led by Nobel-prize winner Elie Wiesel to investigate the Holocaust in Romania.

REUTERS
World War Two mass grave of Jews found in Romania

05 Nov 2010 11:14:31 GMT
Source: Reuters
* Witnesses say more than 100 Jews killed in forest * Archaeologists have unearthed 16 bodies so far * Prosecutors launch investigation By Radu Marinas BUCHAREST, Nov 5 (Reuters) - Archaeologists have discovered a mass grave of Jews killed by Romanian troops during World War Two, the Elie Wiesel Institute said on Friday. Quoting witnesses, the institute said more 100 Jews -- men, women, children, and elderly people -- were buried at the newly discovered site in a forest area near the village of Popricani, close to the city of Iasi, in northeast Romania. "One of the witnesses saw the shooting of the Jews because the soldiers thought that he himself was Jewish and intended to also shoot him," the Elie Wiesel Institute's Romanian branch said in a statement. "He was spared only when the soldiers were convinced that he was Christian Orthodox." An international commission headed by Nobel laureate Wiesel said in 2004 that between 280,000 and 380,000 Romanian and Ukrainian Jews were killed in Romania and areas it controlled during World War Two as an ally of Nazi Germany. Many of Jews were slaughtered in pogroms such as the 1941 killing of almost 15,000 Jews in Iasi, or died in labour camps, or on death trains. The Elie Wiesel Institute said the grave site was in an area through which Romanian and German troops advanced at the start of their invasion of the Soviet Union. Archaeologists digging in a forest area called Vulturi, have so far unearthed 16 bodies, Romanian prosecutors said, adding that they had launched an investigation. Vulturi is the second place in Romania where a mass grave has been discovered since the war. In 1945, 311 bodies from three mass graves were exhumed in Stanca Roznovanu in Iasi. Adrian Cioflanca, coordinator of archaeological works at Vulturi said the victims were executed by Regiment 6, Mountain Rangers, which he said was also involved in massacres in what is now the neighbouring Republic of Moldova. Romania has only recently started to come to terms with its role in the extermination of Jews, admitting for the first time in 2003 that it took part. After Romania switched sides in the war in 1944, communist regimes did little to uncover the killings while nationalist governments after 1989 also kept them under wraps. Romania was home to 750,000 Jews before the war, but only 8,000-10,000 remain. (Additional reporting by Ioana Patran; Editing by Jon Hemming)

FRANCE PRESSE
Mass grave of Holocaust victims unearthed in Romania

AFP November 5, 2010 3:04 PM Be the first to post a comment
Human remains are seen after archaeologists uncovered a mass grave of Jews killed by Romanian troops during World War Two in a forest area near the village of Popricani, close to the city of Iasi, in northeast Romania.

Human remains are seen after archaeologists uncovered a mass grave of Jews killed by Romanian troops during World War Two in a forest area near the village of Popricani, close to the city of Iasi, in northeast Romania.

BUCHAREST - A mass grave containing the bodies of Jews killed by the Romanian army during World War II has been discovered in a forest in northeastern Romania, the Elie Wiesel National Institute said on Friday.
"So far we exhumed 16 bodies but this is just the beginning because the mass grave is very deep and we only dug up superficially", Adrian Cioflanca, the researcher at the origin of the find, told reporters during a press conference.
The Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania and Cioflanca both said they believe up to 100 bodies could be buried in the mass grave.
The find, in the Vulturi forest in Propricani, about 350 kilometres (220 miles) northeast of Bucharest, is "further evidence of the crimes committed against Jewish civilians in Romania", Elie Wiesel institute head Alexandru Florian said.
"It is a another testimony of a shameful period in Romania's history", Aurel Vainer, representative for the Jewish community at the lower house of parliament said.
According to an international commission of historians led by Nobel Peace laureate Elie Wiesel, himself a Romanian-born Jew, some 270,000 Romanian and Ukrainian Jews were killed in territories run by the pro-Nazi Romanian regime during 1940-1944.
This is the first time an Holocaust-era mass grave has been discovered since 1945, when 311 corpses were exhumed from three locations in Stanca Roznovanu, close from Iasi, according to the Wiesel Institute.
"For a long period of time, no research was done because the subject was taboo under the communist regime (1945-1989) and also for some years after the return of democracy in 1989", Cioflanca told AFP.
Things improved after the Wiesel-led commission's report in 2004 and in 2006 president Traian Basescu called on his fellow countrymen to face up to the role played by the pro-Nazi regime of wartime Romanian dictator Ion Antonescu.
The mass grave in Propricani was discovered after Cioflanca, a historian, gathered testimonies of local inhabitants who saw the killings of Jews. One of the witnesses escaped after convincing the Romanian troops that he was an Orthodox Christian, Cioflanca said.
The victims could be Jews from the northeastern city of Iasi, where Romanian officials and military units, assisted at times by German soldiers, killed at least 8,000 during a pogrom in 1941, according to figures by the U.S. Holocaust memorial museum.
Many of them are buried in official common graves.
The researchers will now try to identify the bodies excavated.
"We will not be able to use DNA tests because we do not have any contact with potential relatives still alive and, to use DNA, you need to compare samples," Cioflanca said.
The exhumations are expected to go on after consultations with the authorities.
The military prosecutor's office has opened an investigation.
After the find, the Elie Wiesel Institute deplored the fact that some Romanian cities, like Sibiu, Pitesti and Timisoara, "still continue to celebrate the memory of Romanian officials who were war criminals and who took part in the persecution against Jews by giving their names to streets."

BBC
Holocaust grave' discovered in Romania
'

Researchers at site of mass grave The mass grave is only the second such find in Romania since WWII

A mass grave containing the bodies of about 100 Jews killed during the Holocaust has been discovered in Romania, researchers say.

The burial pit was found in a forest about 350km (220 miles) north-east of the capital, Bucharest.

It is thought to contain the remains of men, women and children shot in 1941 by troops of the pro-Nazi Romanian regime.

Up to 380,000 Jews are believed to have been killed in Romanian-controlled territory during WWII.

The mass grave was found near the village of Popricani, near the city of Iasi, following testimonies from local inhabitants, who witnessed the killings.

"So far we exhumed 16 bodies but this is just the beginning because the mass grave is very deep and we only dug up superficially", Adrian Cioflanca, a Romanian historian involved in the dig, said.

It is only the second Holocaust-era mass grave discovered in Romania since 1945.

HAARETZ:

Researchers unearth Romania Holocaust-era mass grave

Elie Wiesel Institute says more than 100 Jews were buried at the newly discovered site in country's northeast. By Reuters Tags: Israel news Holocaust Romania Jewish world
Archaeologists have discovered a mass grave of Jews killed by Romanian troops during World War Two, the Elie Wiesel Institute said on Friday.
Romania Holocaust memorial Man visiting Holocaust memorial in Bucharest, 2009.
Photo by: AP
Quoting witnesses, the institute said more 100 Jews -- men, women, children, and elderly people -- were buried at the newly discovered site in a forest area near the village of Popricani, close to the city of Iasi, in northeast Romania.
"One of the witnesses saw the shooting of the Jews because the soldiers thought that he himself was Jewish and intended to also shoot him," the Elie Wiesel Institute's Romanian branch said in a statement.
"He was spared only when the soldiers were convinced that he was Christian Orthodox."
An international commission headed by Nobel laureate Wiesel said in 2004 that between 280,000 and 380,000 Romanian and Ukrainian Jews were killed in Romania and areas it controlled during World War Two as an ally of Nazi Germany.
Many of Jews were slaughtered in pogroms such as the 1941 killing of almost 15,000 Jews in Iasi, or died in labour camps, or on death trains.
The Elie Wiesel Institute said the grave site was in an area through which Romanian and German troops advanced at the start of their invasion of the Soviet Union.
Archaeologists digging in a forest area called Vulturi, have so far unearthed 16 bodies, Romanian prosecutors said, adding that they had launched an investigation.
Vulturi is the second place in Romania where a mass grave has been discovered since the war. In 1945, 311 bodies from three mass graves were exhumed in Stanca Roznovanu in Iasi.
Adrian Cioflanca, coordinator of archaeological works at Vulturi said the victims were executed by Regiment 6, Mountain Rangers, which he said was also involved in massacres in what is now the neighbouring Republic of Moldova.
Romania has only recently started to come to terms with its role in the extermination of Jews, admitting for the first time in 2003 that it took part.
After Romania switched sides in the war in 1944, communist regimes did little to uncover the killings while nationalist governments after 1989 also kept them under wraps.
Romania was home to 750,000 Jews before the war, but only 8,000-10,000 remain.

THE WASHINGTON POST
MSNBC
CBS
HERALD SUN
JERUSALEM POST

Forensic experts take pictures of human remains in a forest near Poprican, northern Romania, Tuesday, Nov. 2, 2010. A mass grave containing the bodies of an estimated 100 Jews killed by Romanian troops has been discovered in a forest in northeast Romania, holocaust researchers said Friday, Nov. 5, 2010. The Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania said in a statement that historians and archeologists unearthed the site in a forest near Popircani. (AP Photo/Evenimentul Zilei Daily, Vlad Stoicescu) (Vlad Stoicescu - AP)

Holocaust-era mass grave found in Romania

By ALISON MUTLER
The Associated Press
updated 11/5/2010 8:05:13 AM ET 2010-11-05T12:05:13
A Holocaust-era mass grave containing the bodies of an estimated 100 Jews killed by Romanian troops has been discovered in a forest, researchers said Friday, offering further evidence of the country's involvement in wartime crimes. The find in a forest near the town of Popricani, some 350 kilometers (220 kilometers) northeast of Bucharest, contains the bodies of men, women and children who were shot dead in 1941, the Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania said in a statement.
The find offers evidence of pogroms against Jews in the region, scholars say, campaigns that were long minimized in a country whose official history taught that Germans were the sole perpetrators of the Holocaust.
Sketchy reports about the possibility of a mass grave in the forest began to appear in 2002, and local authorities began an investigation, which was suspended in the fall after nothing was found. Experts resumed the investigation at the site and began interviewing witnesses again in 2009, according to Romanian historian Adrian Cioflanca.
Some 280,000 Jews and 11,000 Roma, or Gypsies, were killed during the pro-fascist regime of dictator Marshal Ion Antonescu, who was prime minister from 1940 to 1944 and executed by the communists in 1946. Romania today has only 6,000 Jews.
Historians have documented several pogroms in Romania during World War II, including one in June 1941 in the northeastern city of Iasi, where up to 12,000 people are believed to have died as Romanian and German soldiers swept from house to house, killing Jews.
Those who did not die were systematically beaten, put in cattle wagons in stifling heat and taken to a small town, where what happened to them would be concealed. Of the 120 people on the train, just 24 survived.
Romania's role in the Holocaust remains a sensitive and highly charged topic. During communist times, the country largely ignored the involvement of Romania's leaders in wartime crimes.
The country's role in the Holocaust and the deportation of Jews were minimized by subsequent governments after communism collapsed in 1989.
In 2004 after a dispute with Israel over comments about the Holocaust, then-President Ion Iliescu assembled an international panel led by Nobel-prize winner Elie Wiesel to investigate the Holocaust in Romania.
(This version corrects spelling of town to Popricani.)

CHINA POST


Holocaust-era mass grave found in Romanian forest
BUCHAREST, Romania -- Holocaust researchers says a mass grave containing the bodies of an estimated 100 Jews killed by Romanian troops has been discovered in a forest in northeast Romania.
The Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania said in a statement Friday that historians and archeologists unearthed the site in a forest near the town of Popircani, 220 kilometers northeast of Bucharest. Witnesses say it contains the bodies of men, women and children who were killed by Romanian troops in 1941.
Some 280,000 Jews and 11,000 Roma, or Gypsies, were killed during the pro-fascist regime of dictator Marshal Ion Antonescu, who was prime minister from 1940 to 1944 and executed by the Communists in 1946.


SI ALTE ZECI DE PUBLICATII DIN TOATA LUMEA...

PRESS RELEASE: New Mass Grave of Holocaust Victims Discovered in Romania

PRESS RELEASE: THE ELIE WISEL NATIONAL INSTITUTE FOR THE STUDY OF THE HOLOCAUST IN ROMANIA

New Mass Grave of Holocaust Victims Discovered in Romania

A team of historians and archeologists coordinated by the Elie Wiesel National Institute for the Study of the Holocaust in Romania recently discovered in the district of Iasi, in northeast Romania a mass grave of Jews who were killed during the Holocaust.  The site is located in a forest in the village of Popricani, in the district of Iasi, where German and Romanian troops advanced at the beginning of Operation Barbarossa against the Soviet Union.   The entry of Romania in the war on Nazi Germany’s side was used by the Ion Antonescu regime to begin the ethnic cleansing of the population and to “resolve” through violent means “the Jewish Problem.”  The mass murder of the Jews in the Vulturi forest, Popricani, was part of a series of massacres committed by Romanian troops during the summer of 1941 which began with the Pogrom of Iasi at the end of June 1941 and which continued with massacres in Bessarabia and Bucovina

According to witnesses, the massacre of Popricani was committed by Romanian troops, and at the newly discovered site, over 100 Jews—men, women, children, and the elderly—were allegedly buried.    One of the witnesses saw the shooting of the Jews because the soldiers thought that he himself was Jewish and intended to also shoot him.  He was spared only when the soldiers were convinced that he was Christian Orthodox. 

This is the second location in today’s Romania where a mass grave was discovered.  During the fall of 1945, 311 bodies from three mass graves were exhumed in Stanca Roznovanu also in the Iasi District.  The victims originated from Sculeni (in today’s Republic of Moldova) and were executed by Regiment 6, Mountain Rangers, which was implicated in the massacre from the Vulturi forest and in other massacres which resulted in mass graves in today’s Republic of Moldova, according to the historian Adrian Cioflanca, the coordinator of the archaeological investigation in Popricani.

Ziarul de Iasi: Gropi comune la 10 km de Iasi

Gropi comune la 10 km de Iasi
Autor: Nicoleta BUNDUC

In padurea din comuna Popricani, in zona numita "Valea Climoaiei", au inceput sa iasa la iveala urmele unui masacru care era doar pomenit in aminitirile a citorva localnici. Cercetatorii apreciaza ca peste o suta de evrei impuscati de armata romana in anul 1941 ar putea fi gasiti in Valea Climoaiei. Pina acum au fost descoperite ramasitele a 16 oameni.

La o distanta de aproape 10 kilometri de Iasi, in inima padurii din comuna Popricani, intr-o zona numita "Valea Climoaiei", zac de zeci de ani cadavre descoperite abia in ultimele zile. Este vorba de ramasite ale unor evrei impuscati in masa, cite zece pe marginea gropii, dupa ce erau dezbracati si terorizati cu imaginea celor impuscati anterior. Oameni considerati vinovati pentru ca erau de etnie evreiasca. Oameni care trebuiau exterminati cu orice scop conform ordinelor lui Antonescu. Exista si astazi martori ai teribilelor scene. Daca cei mai multi aveau pe atunci doar citiva ani si au auzit de la parinti cele intimplate, in satul Cuza Voda din Popricani traieste un martor ocular al masacrului. Un pensionar de 88 de ani care, atunci, a fost pe punctul de a fi aruncat in groapa laolalta cu evreii. Avea 16 ani si a reusit sa scape de executia gloantelor dupa ce a demonstrat ca el, de fapt, nu este evreu. Desi s-a sapat si cu ani in urma in zone indicate de localnici pentru a se descoperi gropi comune in care au fost ingropati evreii ucisi in timpul pogromului de la Iasi, se pare ca sapaturile au fost superficiale si in zone apropiate celor reale. Cercetatorul Adrian Cioflanca impreuna cu o echipa de arheologi condusa de dr. Neculai Bolohan, de la Facultatea de Istorie din Iasi, au reluat cazul si, cu ajutorul batrinului de 88 de ani, au reusit sa scoata la iveala ramasitele evreilor carora li s-a luat viata in 1941. Craniile a 16 dintre ei si parti din corpuri au fost dezgropate in ultimele zile in Valea Climoaiei, iar sapaturile continua. S-au descoperit, de asemenea, gloante ce apartineau Pirotehniei Armatei sau produse la Copsa Mica Cugir, fabricate in 1939 si 1940, fapt ce atesta implicarea romanilor in pogrom. Conform martorului cheie, au fost ucisi atunci si ingropati in "Valea Climoaiei" peste o suta de evrei.

Valea Climoaiei, mormintul evreilor executati
Cercetarile pentru descoperirea gropii comune de la Popricani au fost incepute de catre cercetatorul Adrian Cioflanca si echipa sa in urma cu an, in luna octombrie. Atunci cind cercetatorul s-a deplasat in repetate rinduri in satele din comuna Popricani pentru a identifica martori ai cumplitelor scene din luna iunie a anului 1941, pentru a realiza interviuri de istorie orala si pentru a stabili impreuna cu localnicii locurile unde pot fi gasite gropile comune.
Dupa ce a intervievat zece martori din satele Vulturi si Cuza Voda, cercetatorul a concluzionat ca amintirea lor este una comuna: cu totii au povestit ca in timpul razboiului au fost adusi evrei si impuscati in padurea din comuna Popricani, dupa care aruncati in gropi comune.

"Martorii cu amintirile cele mai precise au citeva puncte comune esentiale in ceea ce spun: evreii au fost adusi in Iasi in vara anului 1941 in padurea Vulturi din actuala comuna Popricani. Ei afirma ca au fost mai multe coloane de evrei care proveneau din Iasi si care erau escortate de soldati si jandarmi. Acestia foloseau calauze locale care s-au remarcat prin violenta. Evreii au fost obligati sa-si sape singuri gropile, dupa aceasta au fost dezbracati, impuscati si aruncati in gropi comune peste care s-a turnat var. Au fost citeva sute de victime, iar martorii presupun ca masacrul era legat de pogromul de la Iasi care a izbucnit la sfirsitul lunii iunie a anului 1941. Ei afirma ca masacrul era cunoscut de toata lumea in timpul razboiului si ca a ramas ca o evidenta in memoria colectivitatii", a declarat cercetatorul Adrian Cioflanca din cadrul Institutului de Istorie "A.D. Xenopol".

"Valea Climoaiei", locul unde echipa de arheologi a inceput sapaturile, a fost identificata insa cu ajutorul unui martor ocular. Vasile Enache are 88 de ani acum si este din satul Cuza Voda. Pensionarul a acceptat sa mearga impreuna cu Adrian Cioflanca si echipa sa in padure pentru a arata locul unde era sa fie omorit cu zeci de ani in urma. Batrinul povesteste ca la acea vreme avea 16 ani si ca trupele armatei l-au gasit in padure si au crezut ca e evreu. Au vrut sa il execute si sa il arunce in groapa comuna descoperita in ultimele zile, insa a reusit sa le dovedeasca faptul ca este crestin ortodox. Asa ca l-au lasat sa plece, insa teroarea indurata si imaginile groaznice de la fata locului i-au ramas dureroase in amintire.

Pina acum au fost descoperite ramasitele a 16 oameni
Primele sapaturi la locul indicat de pensionar s-au facut la inceputul lunii trecute. Echipa de arheologi a fost condusa de catre dr. Neculai Bolohan din cadrul Facultatii de Istorie, iar in cadrul proiectului au mai fost implicati maistrul specialist pirotehnist David Catana din cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), proiectul fiind coordonat de Adrian Cioflanca.
Membrii echipei spun ca rezultatele nu au intirziat sa apara. Arheologii au inceput sapaturile intr-un loc usor accidentat. Echipa de la ISU a utilizat detectoare de metal, in preajma fiind gasite mai multe tuburi de cartuse. Dupa scurt timp, sapaturile au scos la iveala mici fragmente osoase aduse mai spre suprafata de o rozatoare, dupa cum cred cei din echipa. Dupa inca o zi a aparut prima mandibula si resturi de coaste si vertebre.

Ghidindu-se dupa stratigrafie, arheologii au continuat cautarile in zonele in care pamintul prezenta urme de interventie umana si au descoperit apoi trei cranii. Sapaturile au fost minutioase, pentru a nu se pierde din obiecte. S-au gasit ulterior si alte cranii, iar pina in prezent au iesit la iveala ramasite de la 16 corpuri umane, bilantul descoperirilor schimbindu-se in fiecare zi. Exista posibilitatea ca in groapa sa se afle ramasitele umane ale cel putin unui copil. De altfel, Enache povesteste ca a vazut cum a fost omorita o femeie cu tot cu copilul mic pe care il stringea la piept. Arheologii au gasit si o talpa de papuc de femeie marimea 35 si alte obiecte precum nasturi, urme de tesatura si par uman.

In groapa comuna descoperita in Popricani, dar si in apropiere, arheologii au gasit si numeroase tuburi de gloante de calibrul 7,92 Copsa Mica Cugir sau Pirotehnia Armatei, gloante produse in anii 1939-1940. Pentru ca acestea erau folosite indeobste de armata romana, Adrian Cioflanca sustine ca reprezinta inca o dovada ca armata romana a fost implicata in masacru si in executarea evreilor care au fost ingropati in "Valea Climoaiei".

Evrei din Iasi sau din Sculeni?
In ceea ce priveste provenienta evreilor ingropati aici, cercetatorul afirma ca are doua ipoteze. Martorii intervievati au afirmat toti ca evreii provin din Iasi. Acest lucru ar insemna ca o parte din populatia din oras a fost dusa in timpul pogromului la Chestura de Politie, acolo unde au fost masacrate citeva mii de evrei, iar o alta parte a fost dusa in afara orasului, acolo unde evreii au fost impuscati. Exista si posibilitatea - si aceasta este a doua ipoteza - ca evreii sa provina din Sculeni. "Pe 26 iunie 1941, armata romana a evacuat intreaga populatie din Sculeni si pe cei de etnie evreiasca i-a impuscat in mai multe locuri. Noi stim doar de gropile comune de la Stinca, pentru ca din acel masacru au scapat doua femei si s-a putut afla adevarul. Dar soldatii responsabili de crime se laudau la acea vreme, si a ramas si in documente, ca au ucis si alte grupuri de evrei. Exista asadar posibilitatea ca o parte din evreii din Sculeni sa fi fost omoriti in Padurea aceasta din Vulturi. Intre gropile de la Stinca si cea din padurea Vulturi este o distanta de trei, patru kilometri", a explicat Adrian Cioflanca.

Membrii echipei sustin ca acum groapa descoperita de ei in Popricani are forma unei pilnii alungite pe verticala si ca vor continua sapaturile pas cu pas pentru a vedea pina unde se intinde ca adincime si latime. Descoperirea acestei gropi, spun ei, este cu atit mai importanta cu cit nu exista marturii directe din documente oficiale ale masacrului din padurea Vulturi.

"Holocaustul trebuie inteles nu doar ca actiune de exterminare fizica a evreilor, ci si ca tentativa de exterminare a unei entitati mnemonice. Totusi, adevarul iese pina la urma la iveala. Aici vorbim despre evenimente care nu sint acoperite documentar, ceea ce este foarte important pentru istorici, pentru ca lucrurile pe care le aflam acum de la martori si de la echipa de arheologi schimba sensibil istoria pogromului de la Iasi si a masacrelor din zona actualului judet Iasi in vara anului 1941", a mentionat Adrian Cioflanca. 

Nu in ultimul rind, cercetatorul a declarat ca are in vedere si alte gropi comune ce ar exista in judetul Iasi si pe care vrea sa le identifice in perioada urmatoare. Proiectul in cadrul caruia s-a descoperit groapa din "Valea Climoaiei" este sustinut si finantat de catre Insitutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania "Elie Wiesel". Despre descoperirea gropii comune a fost informata si Politia, care a informat mai departe Parchetul.

Martor ocular la ororile petrecute in padure
Vasile Enache este barbatul al carui trup ar fi putut sa zaca astazi in groapa descoperita in ultimele zile. Omul, in virsta de 88 de ani acum, din satul Cuza Voda, poarta si azi in suflet teroarea pe care a simtit-o in vara lui 1941. Desi el a fost cel care a indicat locul gropii comune, prima incercare de localizare a fost un esec.
Rugat de istorici sa indice locul gropii, barbatul s-a oprit la mijlocul drumului si a fugit, pentru ca imaginile ce se derulau in fata ochilor lui erau la fel de vii si de insuportabile ca acum zeci de ani. A acceptat, totusi, sa mai incerce o data sa ajunga in locul din care a scapat cu viata si a reusit.

Si-a amintit ca, fiind copil in iunie 1941, a mers in padure sa pasca vacile. Evreii erau adusi pe atunci din Iasi cu santinele, spune el. Curios, a lasat vacile si a mers sa vada ce se intimpla. "M-au oprit acolo si pe mine, ca au zis ca-s evreu. Evreii erau pe un dimb si erau inconjurati de soldati. Soldatii au scos patru evrei si aia au facut o groapa mare, mare, mai mare decit statul unui om. Erau trei gropi cu totul, una linga alta. Pe evreii cu haine bune ii dezbracau. Era unul Stefan Clim din sat care ii dezbraca. Dupa aia, puneau cite zece evrei pe malul gropii, in fund si cu picioarele in groapa. Iar romanii nostri trageau cu pusca si ei cadeau in groapa. Era soldatul si evreul, fiecarea ochea cite unul de la doi metri. Dupa aia coborau patru evrei in groapa ca sa aranjeze mortii. Si era si o femeie cu un copil mititel. Si s-a rugat sa o lase in pace ca are copil, dar nu, au dus-o pe malul gropii si tot au impuscat-o, si pe ea, si pe copil. Mai erau acolo si alte femei. Si barbatii se cainau, ca de ce-i omoara, ce au cu cei, ca nu au gresit cu nimic, ca nu sint animale sa fie omoriti in padure", a marturisit Vasile Enache.

Pensionarul si-a amintit ca era la un pas doar de a fi aruncat si el in groapa laolalta cu evreii. "Mie soldatii nu mi-au dat drumul pina nu s-au convins ca nu sint evreu. M-au dus in sat si ne-am intilnit cu doua femei care le-au zis la soldati ca sint din sat din Cuza Voda si ca nu sint evreu. Gropile sint linga un dimb, mai jos 10-15 metri, intr-o poiana. Erau mai mult de o suta de evrei si nu a scapat nici unul. Zac acolo si acuma", a incheiat trist Vasile Enache.

"I-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta umana"
Pe linga cele povestite si aratate de catre martorul cheie, Vasile Enache, exista si alte citeva marturii esentiale in localizarea gropii comune din "Valea Climoaiei". Prima dintre marturii ii apartine lui Ion Bosanceanu in virsta de 81 de ani, din satul Vulturi, comuna Popricani. "Am vazut convoaie cu evrei, de multe ori, in vara anului 1941. Veneau din Iasi, din Pacurari, din Tirgu Cucului, din Ciurchi. Si erau dusi in convoi prin satul Cirlig in padurea de aici din Vulturi. Erau si barbati, si femei, si copii, si tineri, si batrini, paziti de jandarmi romani. Aratau suparati, femeile si copiii mai plingeau. Noi copiii ne-am putut apropia de ei la 20-30 de metri, mai mult nu puteam, ca nu ne lasau jandarmii. Dupa ce au intrat in padure s-au auzit focuri de arma. Eu am vazut vreo 7-8 coloane, cite 30-70-100 de oameni odata. Am auzit dupa aia ca evreii au sapat singuri niste santuri in Valea Climoaiei si acolo i-au pus jandarmii si au turnat var peste ei", a marturisit Ion Bosinceanu.

Constantin Macovei are acum 86 de ani, dar isi aminteste perfect imaginea unei evreice impuscata si lasata sa putrezeasca sub cerul liber. "Eram destul de mare atunci si stiu direct aceste lucruri. In vara lui'41 am vazut cum erau adusi evreii, aici pe deal, in coloane, si impuscati in padure. Stiu ca au fost impuscati in Valea Climoaiei. Ei faceau santurile si apoi ii impuscau si ii dadeau in sant acolo. I-au inmormintat acolo, i-au indesat claie peste gramada. Unii nu murisera cind au fost ingropati. Nu imi aduc aminte cite gropi au fost. Am vazut si evrei morti sub cerul liber, ii mincau mustele. Am vazut cu ochii mei o evreica tinara lasata moarta sub cerul liber. La inceput au tinut-o in padure, un sublocotenent a protejat-o si pina la urma a dat-o la niste prosti care i-au scos ochii si au impuscat-o acolo. Parca ea nu era fiinta umana", a povestit indignat Constantin Macovei, din satul Cuza Voda.

Si Natalia Tudosa, o femeie in virsta de 82 de ani, isi aminteste clipele de groaza prin care au trecut evreii impuscati si aruncati in groapa din "Valea Climoaiei". "Eu aveam 13 ani atunci si umblam prin padure dupa lemne cind erau jidanii adusi acolo. Pe multi i-au omorit. I-au ingropat in santuri. Era o femeie gravida si s-a rugat sa n-o omoare ca le da bani. Si un soldat oltean i-a bagat baioneta in burta, a omorit-o si i-a scos copilul. Ne chema sa luam hainele, ca ii dezbraca si ii baga acolo goi. Noi eram copii si am pus flori la morminte", a spus Natalia Tudosa din satul Vulturi.

In urma cu opt ani s-a sapat la 10 metri de groapa comuna
La locul indicat de martori in "Valea Climoaiei" au incercat sa ajunga si autoritatile locale in luna august a anului 2002. In urma unor articole publicate in "Monitorul de Iasi", in care ziaristul Catalin Croitoru semnala posibila existenta a unor gropi comune in comuna Popricani datind din timpul pogromului de la Iasi, autoritatile locale au decis, cu incuviintarea prim-ministrului, sa inceapa o investigatie pentru a stabili daca informatiile se confirma.

Ziaristul publicase in decursul a citorva luni marturii ale unor localnici din satele comunei Popricani care au vazut cum in iunie 1941 au fost transportati evrei in coloane prin Ticau in padurea de linga satul Vulturi, evrei care au fost apoi impuscati si ingropati in gropi comune. Nici unul din martori nu vazuse crimele propriu-zise, insa toti au auzit focuri de arma automata dupa ce evreii au fost dusi in padure si, ulterior, oamenii au vazut gropile comune. In plus, ei spuneau ca la acea vreme faptele erau cunoscute de toata lumea din zona Popricani.

Comisia de Ancheta formata era compusa in 2002 din reprezentanti ai autoritatilor locale, jandarmi si procurori militari. Cu ajutorul soldatilor si al unei echipe de muncitori ai unei companii de electricitate, nepregatiti pentru ceea ce erau pusi sa faca, au fost sapate doua gropi superficiale, insa, la foarte mica distanta de zona in care se afla, de fapt, groapa comuna din "Valea Climoaiei" descoperita in ultimele zile.

S-au facut sapaturi atunci si In "Poiana lui Tirdea", o alta zona indicata de localnici, dar sapaturile au fost intrerupte de mai multe ori si suspendate definitiv in octombrie 2002, fara a se descoperi ceva. Inrautatirea vremii, dar si opozitia fatisa a prefectului de atunci si a conducerii Directiei de Cultura din Iasi fata de sapaturile considerate "pierdere de vreme" par a fi condus la incetarea cautarilor. In 2004, doi ani mai tirziu, reprezentanti ai autoritatilor locale au afirmat ca sint gata sa reinceapa cercetarile, insa demersul nu s-a mai realizat.

Cele patru gropi comune de la Stinca Rosnovanu
Un alt masacru asemenea celui de la Iasi a avut loc si in Stinca Rosnovanu, acolo unde sute de evrei evacuati din comuna Sculeni de peste Prut si-au pierdut viata si au fost ingropati in patru gropi comune. Trei dintre acestea au fost descoperite in anul 1945, in luna septembrie, atunci cind au fost deshumate, la staruinta Comunitatii Evreiesti din Iasi, cadavrele a 311 evrei, printre care 38 de copii cu virste cuprinse intre 1 si 12 ani.

Documentele atesta faptul ca evacuarea evreilor a fost ordonata de catre Comandamentul German in ziua de 26 iunie 1941. Unul dintre pretextele care au stat la baza evacuarii ar fi fost taierea liniilor telefonice de catre evrei pe timpul operatiunilor, fapt ce nu a fost probat. A urmat apoi trierea pe data de 27 iunie, romanii fiind escortati de soldati romani, iar evreii, de catre soldati romani si germani. Populatia evreiasca refugiata a fost oprita pe loc, iar la ora 22 a inceput procesul de executie.

In punctul numit Iazul Cozman, la aproape doi kilometri de Castelul Rosnovanu, evreii au fost impuscati pina la ora 9 a doua zi. Militarii germani ar fi fost cei care ii imparteau pe evreii care urmau sa fie impuscati in grupe a cite patru, cinci persoane de ambele sexe si de toate virstele, potrivit localnicilor. Grupele erau ulterior conduse in fata unei mitraliere minuite de soldati romani, iar dupa impuscare corpurile erau aruncate in gropi sapate tot de catre evrei. Transportul se realiza cu ajutorul evreilor inca in viata si al ostasilor romani si nu exista date care sa arate daca se controla sau nu inainte de ingropare moartea efectiva a victimelor. Bunurile pe care le aveau evreii asupra lor in momentul executiei, hainele si bagajele unora dintre ei au fost strinse si transportate cu ajutorul unei carute catre o destinatie ramasa necunoscuta.

Masacrul a fost comis de soldati din Regimentul 6 Vinatori, condus de colonelul Ermil Mateias, care a si fost condamnat ulterior, intr-un proces postbelic, la inchisoare pe viata pentru crime de razboi. Datele din rechizitoriul intocmit pentru proces arata ca implicati in executarea evreilor au fost, printre altii, capitanul Ion Stihi, sublocotenentul Eugen Mihailescu si sergentul Vasile Mihailov.

Tot in rechizitoriu este cuprins si un raspuns al colonelului Mateias la unul din ordinele primite: "Pe data de 31 iunie 1941, cu raportul nr.9801, colonelul Mateias drept raspuns la ordinul nr. 66 raporteaza: «Procedeul regimentului cu toate ca a fost aplicat in conformitate cu ordinele superioare, totusi, dupa parerea mea a fost prea slab.(...) Capitanul Stihi, din ordinul meu si in conformitate cu ordinele superioare date precis in aceasta chestiune i-a executat pe acesti nemernici, pentru care nu trebuie sa se ia in considerare nimic»", afirma Mateias intr-un document citat in rechizitoriu.

"Nu ii poate preda populatia evreiasca, deoarece parte a fost executata, iar restul de circa 40 persoane isi sapau groapa"
In timpul executiei de la Stinca Rosnovanu la locul faptei s-a prezentat si pretorul plasii Copou, Aurel Gaspar, conform documentelor, pentru a-i lua in primire pe refugiatii evrei, la ordinul Prefecturii.

Dumitru Captaru, prefectul Iasului la acea vreme, povesteste episodul intr-unul din rapoartele sale. Documentul a fost copiat de catre cercetatorul Adrian Cioflanca din arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington dupa originalele aflate initial la SRI si in prezent la CNSAS. Raportarea realizata de catre Dumitru Captaru dateaza din 3 iulie 1941.

"In ziua de 26 iunie a.c. pretorul plasii Copou, insotit de seful sectiei de Jandarmi Copou si cu ajutorul de primar al com. Copou s-a transportat in satul Cuza Voda spre a-i lua in primire pe locuitorii evacuati din comuna Sculeni Tg. (Basarabia). Pe islazul satului, in apropierea unor baterii din Reg. 5 Artilerie Grea, care erau in actiune, a gasit pe un domn capitan de infanterie, numiti Stihi, supraveghind 15 evrei cari sapau o groapa. Pe linga acesti evrei cari sapau groapa, mai erau si altii, barbati, femei si copii, cari stateau culcati pe iarba. Acestia erau inconjurati de 10 ostasi inarmati dintr-un regiment de infanterie romana, iar mai la o parte, un grup de ostasi din armata germana. Pretorul aratind capitanului Stihi ordinul nostru de a lua in primire populatia evacuata din Sculeni, acesta i-a raspuns ca-i da in primire populatia crestina - care in acel moment se gasea in padurea satului Cuza Voda - insa nu ii poate preda populatia evreiasca, deoarece parte a fost executata, iar restul de circa 40 persoane isi sapau groapa", se arata in document. 

Prefectul sustine ca pretorul a plecat fara a lua in primire evreii si ca in locul respectiv puteau fi observate doua locuri in care pamintul era proaspat sapat, semn ca ar fi fost ingropati evrei in mai multe locuri. 
Vasile Enache a mers impreuna cu cercetatorul Adrian Cioflanca (dreapta) la locul unde cu zeci de ani in urma a asistat la executii ale evreilor