miercuri, 12 ianuarie 2011

CALL FOR PAPERS: ANUARUL IICCMER cu tema REPRESIUNE ŞI CONTROL SOCIAL ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ

Invitaţie de colaborare la ANUARUL IICCMER cu tema Represiune şi control social în România comunistă

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă pregătirea următorului număr al Anuarului IICCMER care va avea tema Represiune şi control social în România comunistă. Cercetătorii interesaţi de istoria comunismului sunt invitaţi să contribuie cu studii şi recenzii.

Până acum, Institutul a editat patru anuare, cu temetici diverse: De ce trebuie condamnat comunismul (volumul I, 2006), Elite comuniste înainte şi după 1989 (volumul II, 2007), Structuri de partid şi de stat în timpul regimului comunist (volumul III, 2008), Intelectualii şi regimul comunist: istoriile unei relaţii (volumul IV, 2009). Anul trecut, Institutul a publicat primul număr al unei reviste în limba engleză, History of Communism in Europe, având tema Politics of Memory in Post-Communist Europe.

Acest număr din Anuar va fi structurat urmărind următoarele subiecte: dimensiunea instituţională a represiunii comuniste (instituţii implicate, organizare, metode, mecanisme decizionale, relaţiile PCR cu Securitatea şi celelalte instituţii din aparatul represiv etc); responsabili din aparatul represiv (profiluri de decidenţi şi torţionari); controlul social (mecanisme de cooptare, condiţionare şi impunere a conformismului politic, controlarea vieţii publice şi private); experienţe ale victimelor (reconstituiri ale vieţii în spaţiul concentraţionar, destine afectate, relaţia victimelor cu restul societăţii etc).

Materialele trebuie trimise în formă finală până la data de 1 august 2011, pe adresa de email a redactorului şef, Adrian Cioflâncă (adrian_cioflanca@yahoo.com) şi a secretarului de redacţie, Luciana Jinga (mia.jinga@gmail.com). În prealabil, până la data de 15 februarie a.c., îi rugăm pe cei interesaţi să-şi anunţe intenţia de a colabora, trimiţând pe aceleaşi adrese titlul şi un rezumat de 250 de cuvinte.


INDICAŢII EDITORIALE

TERMENUL LIMITĂ de trimitere a studiilor este 1 august 2011.
LUNGIMEA dezirabilă a articolelor este de maxim 8.000 de cuvinte (cu tot cu note) sau aproximativ 23-25 de pagini redactate la 1,5 rânduri, font Times New Roman, mărime 12 puncte, cu margini standard (foaie A4, 4cm stânga şi 2cm celelalte margini).
REZUMAT: Articolul trebuie precedat de un rezumat în limbă străină (engleză, franceză) de maximum 250 de cuvinte. Vă rugăm sa trimiteţi de asemenea şi o prezentare biografică (afiliere instituţională, poziţie academică, studii, domenii de cercetare/interes, lucrări importante – ultimele 3 cărţi şi/sau studii) de 150 de cuvinte, care va fi inclusă la sfârşitul volumului.
TABELE ŞI GRAFICE: Pot fi incluse în text tabele sau grafice. Ele trebuie numerotate şi să aibă un titlu lămuritor. Spre exemplu:
Tabel 1. Situaţia naşterilor în România, 1968
Sursa informaţiilor trebuie indicată imediat după tabel.
ILUSTRAŢII: Dacă doriţi să utilizaţi ilustraţii – fotografii, documente în facsimil – rugăm să ni le trimeţi şi ca fişiere separate, în format .tif scanate la 300DPI.
ANEXE: Datorită spaţiului limitat, nu vom putea include anexe la studii (documente sau transcrieri ale interviurilor de istorie orală) mai mari de cinci pagini.
APARATUL CRITIC
Note de subsol: Vă rugăm să folosiţi note de subsol şi NU note de sfârşit.
Indicele numeric pentru notele de subsol se trece înainte de semnele de punctuaţie – punct, virgulă, etc – ex: gdssdsd. – fără spaţii, şi în afara citatelor de sine stătătoare, când se pun după punct – ex. „dgdsfsddf sgdsdsg.”
Stilul de citare: Pentru a limita intervenţiile editorilor în text, vă rugăm să folosiţi  următorul stil standard de citare:
Pentru cărţi:
Henri H. Stahl, Probleme confuze din istoria socială a României, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992, pp…
Atenţie: potrivit practicii Editurii Polirom, se scrie întâi numele editurii şi apoi numele oraşului, urmat de an. 
Pentru prescurtarea lucrărilor cu mai mulţi autori, la a doua citare în aparatul critic se apelează la formula et. al.: Dan Petrescu et. al., op. cit., p. 35.
În cazul traducerilor, menţionaţi numele traducătorilor.
Pentru cărţi editate:
Daniel Chirot (editor), The Origins of Backwardness in Eastern Europe, University of California Press, Berkeley, 1989, pp. 230-233.
Pentru capitole în cărţi:
Smaranda Vultur, "New topics, new tendencies and new generations of historians in Romanian historiography" in Ulf Brunnbauer (ed.) (Re)writing history: historiography in Southeastern Europe after socialism, Munster: Lit Verlag, 2004, pp. 236-276.
Pentru studii:
Janet S. Schwartz, „Women under Socialism: Role Definitions of Soviet Women în Social Forces, Vol. 58, No.1 (Sep., 1979), pp. 70-73.
Pentru lucrări nepublicate:
Luciana Jinga, A party for all: Collective biography, identity and symbolic representation of women during the Romanian communist regimelucrare prezentată la Conferinţa Public Lives, Private Lives. New Research Across the Disciplines, organizată deCentre for Research in Memory, Narrative and Histories, University of Brighton şi de Centre for Life History and Life Writing, University of Sussex, Brighton, UK, 2 iunie 2010.
În cazul în care cartea/capitolul/studiul/articolul are mai mulţi autori, indicaţi-i pe toţi.  Folosiţi întotdeauna titlul în limba originală. Nu se traduc titlurile din limbi străine de circulaţie internaţională, însă este recomandabil să se facă acest lucru pentru limbile regionale/locale.
Ziarele, documentele guvernamentale şi lucrările nepublicate trebuie să fie identificate cât mai  precis cu putinţă.
„Drumul Femeii”, nr. 4-5, octombrie-noiembrie, 1945, pp. 4-5.
 Pentru materiale de arhivă indicaţi locaţia şi titlul arhivelor, sursa în funcţie de sistemul de catalogare, respectiv (fondul arhivistic), dosarul şi fila, după modelul următor:
Arhivele Naţionale Istorice Centrale (prescurtare ANIC), fond CC al PCR - Secţia Cancelarie, dosar 249/1989, f. 1.
 Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (prescurtat ACNSAS), fond Documentar, dosar 1778, vol. 1, ff. 93-95.
Arhiva Ministerului Sănătăţii (prescurtat AMS), fond Cabinetul Ministrului Sănătății, dosar 37/1989, nenumerotat.
Pentru interviuri se vor indica: numele complet sau iniţialele sursei care oferă interviul, vârsta, sexul, religia/confesiunea (dacă se impune), ocupaţia/profesia, localitatea de domiciliu, data realizării interviului.
Interviu realizat de ... cu Eugenia Popescu (sau E.P.), 61 de ani, femeie, ortodoxă, profesoară, Bucureşti, 3 august 2009.
Pentru sursele citate de pe internet se vor reda: prenumele şi numele autorului, titlul documentului sau al lucrării, urmat de adresa de internet, apoi data accesării.
Exemplu: Deborah R. McFarlane, “Reproductive Health Policies in President Bush's Second Term: Old Battles and New Fronts inthe United States and Internationally “ în Journal of Public Health Policy, Vol. 27, No. 4 (2006), pp. 405-426, accesibil la adresa http://www.jstor.org/stable/4125182, 20.10.2010.
Pentru menţionări succesive ale unei cărţi folosiţi op. cit., Ibidem sau Idem, după modelul următor:
Vladimir Tismăneanu, O istorie politică a comunismului românesc, traducere Cristina Petrescu, Dragoş Petrescu, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
Ibidem, p. 17
Ioan Stanomir, Apărarea libertăţii (1938-1947), Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010.
Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 23.
Idem, Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la Stalin la Havel, ediţia a II-a, traducere Alexandru Vlad, Editura Polirom, Iaşi, pp. 29-30.
Intrări bibliografice cu oraşe multiple: se redau toate.
Ex.: Budapesta, New York.
Oraşul în care a apărut revista se menţionează numai pentru revistele necunoscute (sau puţin cunoscute).
Pentru citate preluate de la alţi autori se foloseşte apud.
Pentru omisiuni într-un citat se folosesc paranteze drepte:
[…]
Sublinieri, note:
[subl. D. D.]
[nota O. B.]
[nota editorului]
Pentru ghilimele se vor folosi: la deschidere iar la închidere  ; pentru ghilimelele din interiorul citatelor se vor folosi: « iar  la închidere » .
Se foloseşte cratima pentru data sau numărul paginilor şi semnul EnDash – (liniuţa medie, mai mică decât cea de dialog, numită EmDash — ) ca alternativă pentru paranteze inserate în text:
„Între anii 1918-1989…”
 Sistemul ortografic: Pentru a utiliza un sistem ortografic unitar, pentru acest volum va fi folosită ortografia Academiei Române: cu “ â “ în loc de “ î ” (în interiorul cuvintelor) şi “sunt” în loc de “sînt”. Toate textele vor fi redactate cu diacritice.
RECENZIILE: Vor fi recenzate lucrări apărute în ultimii 2 ani, în România sau în afara ţării, relevante pentru istoria comunismului. Recenziile vor avea circa 5.000 de semne. 

vineri, 7 ianuarie 2011

CALL FOR PAPERS

CALL FOR PAPERS

Stăpânii României totalitare. O enciclopedie a nomenclaturii comuniste
Coordonatori: Vladimir Tismăneanu şi Adrian Cioflâncă


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc pregăteşte o enciclopedie a nomenclaturii comuniste menită a profila narativ personajele care au influenţat decisiv istoria României în perioada 1945-1989. Spre deosebire de dicţionarele şi enciclopediile publicate până acum, care s-au rezumat la inventarierea, foarte utilă de altfel, a poziţiilor deţinute în cadrul sistemului de putere comunist de diferiţi decidenţi, abordarea de faţă urmăreşte schiţarea unor portrete care să explice biografiile celor mai importanţi actori politici ai vremii, formaţia acestora, cultura politică în care au activat, parcursul politic şi socio-profesional, deciziile luate, acţiunile la care au participat individual sau în grup şi, pe ansamblu, contribuţia lor la consolidarea regimului comunist.
Transpusă politic în statele unde comuniştii au preluat puterea, ideologia comunistă a luat fără excepţie forma regimurilor dictatoriale. Din acest motiv, persoana dictatorului a fost decisivă în modul în care a funcţionat sistemul. Totuşi, focalizarea excesivă asupra liderilor supremi ignoră rolul jucat de restul elitei comuniste, informal sau instituţional, în funcţionarea dictaturii, în preluarea şi adaptarea modelului sovietic. Relaţia dintre dictator şi nomenclatură este imaginată adesea după un model ierarhic simplist, în care primul ordonă, iar ceilalţi execută. În fapt, între cele două instanţe au existat mereu relaţii de acomodare sau potenţare reciprocă. Deciziile importante, inclusiv cele care au dus la instituţionalizarea radicalismului şi instituirea represiunii, au fost rezultatul acestei interacţiuni. Avem, aşadar, motive temeinice să ne uităm cu atenţie la profilul responsabililor comunişti din primul eşalon pentru a înţelege ce şi de ce s-a întâmplat.
Reconstituind caz cu caz destine individuale de la vârful puterii comuniste, putem afla care au fost universurile care au intrat în conjuncţie în configurarea regimului politic din România după al doilea război mondial. Accesul la noi categorii de surse – cum ar fi dosarele de cadre şi stenogramele de şedinţă aflate la Arhivele Naţionale ale României, dosarele profesionale sau cele de urmărire informativă şi anchetă din Arhiva CNSAS – ne permite să privim în detaliu destinul politic al figurilor importante ale comunismului românesc, enciclopedia urmând să exploateze extensiv deschiderea arhivelor şi publicaţiile recente privind comunismul românesc.    
Proiectul are ca finalitate publicarea unui volum la Editura Humanitas, cuprinzând biografiile a 100 de membri ai nomenclaturii comuniste consideraţi reprezentativi (reprezentanţi din organismele de conducere ale PCR şi organizaţiilor de masă, din Securitate şi celelalte instituţii implicate în represiune, din aparatul executiv al statului comunist cu putere de decizie în domenii precum economia, politicile sociale, propaganda, cultura, învăţământul, justiţia, sănătatea, apărarea etc). Editorii au alcătuit un eşantion de plecare, dar primesc sugestii pentru modificarea listei ataşate. Cercetătorii specializaţi în istoria comunismului sunt invitaţi să contribuie la realizarea enciclopediei, anunţând pe adresa de email adrian_cioflanca@yahoo.com intrările pe care şi le asumă, individual sau în echipă. Specialiştii care intră în proiect trebuie să semneze cel puţin cinci intrări în enciclopedie. Dead-line-urile vor fi stabilite prin discuţii cu editorii, dar, pe ansamblu, toate materialele trebuie predate până la 1 septembrie 2011. 

Contribuţiile trebuie să fie organizate după următoarea structură:
Nume
Data şi locul naşterii şi, când este cazul, data şi locul morţii, în paranteze.
Date relevante despre viaţa personală: familie, copilărie, soţie, medii de socializare, drame personale etc.
Formaţia: studii (în special dacă a avut studii universitare şi dacă a urmat vreo şcoală de partid), meseria de bază.
Cariera în partid: momentul aderării, dacă a avut activitate în ilegalitate, parcursul în organizaţiile de tineret, funcţii importante deţinute în aparatul de partid, dacă a intrat în conflict cu linia oficială şi care au fost consecinţele.
Evaluare asupra profilului politic al personajului – care îi era universul politic (subiect ilustrat cu extrase relevante din discursuri), dacă a fost moderat sau radical, relaţia cu / atitudinea faţă de Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Nicolae Ceauşescu, deciziile / acţiunile importante la care a participat, dacă a fost implicat direct în represiunea politică etc.
Scurtă prezentare, într-o frază sau două, a activităţii după 1989, atunci când este cazul.
Este important ca documentele să fie utilizate critic, prin confruntarea datelor din diferite surse şi prin prelucrarea analitică a informaţiilor într-o naraţiune originală care conturează profilul personajelor luate în considerare cu instrumentele actuale ale ştiinţelor sociale.

Informaţii tehnice
Fiecare intrare va fi furnizată editorilor într-un fişier word separat, cu text scris în Times New Roman, font 12, la un rând.
Intrările vor fi împărţite în două categorii, în funcţie de importanţa personajelor şi de sursele disponibile. Pentru membrii importanţi ai nomenclaturii, pentru care există şi material documentar suficient, textele vor avea 7.000 de semne cu tot cu diacritice. Pentru ceilalţi, textele vor avea 3.000 de semne. Fiecare contributor va stabili la care din cele două categorii se încadrează fiecare membru al nomenclaturii pe care îl analizează şi va furniza texte care vor avea ori 7.000 de semne, ori 3.000.
Colaboratorii sunt rugaţi să furnizeze, în cazul în care deţin, şi fotografii ale personajelor de care se ocupă, cu indicarea sursei.

Regulile citării:
Fiecare item va cuprinde o secţiune denumită „BIBLIOGRAFIE”. Aici informaţia va fi organizată pe două categorii.
Prima dintre ele este constituită din „Surse”, în cazul în care sunt utilizate. Documentele de arhivă vor fi citate în următoarea formulă: titlul documentului, titulatura şi locaţia arhivei, fondul şi numărul dosarului/dosarelor, numărul volumului din dosar dacă este cazul. Dacă există mai multe arhive sau fonduri citate, informaţiile vor fi delimitate prin punct şi virgulă. De exemplu: Dosarul de cadre al lui Nicolae Ceauşescu, Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR - Secţia de Cadre, dosar C2050; Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, fond Documentar, dosar 4395, volum 2. Celelalte surse – publicaţii periodice, memorii edite sau inedite, volume de documente etc – vor fi citate pe un rând separat. Articolele din periodice vor fi menţionate astfel: autor, titlu cu caractere italice, titlul publicaţiei între ghilimele, număr, data apariţiei – de ex., Nicolae Rădescu, Începutul ocupaţiei, în „Memoria”, nr. 6, septembrie 1992. Memoriile, jurnalele, volumele de publicistică vor fi citate clasic – autor, titlul lucrării cu caractere italice, locul apariţiei, editura, anul apariţiei: Ion Ioanid, Închisoarea noastră cea de toate zilele, vol. I, 1949, 1952-1954, Bucureşti, Humanitas, 1999.
A două categorie este formată din „Lucrări de specialitate”, unde vor fi menţionate în ordine alfabetică studiile, volumele, dicţionarele etc. Volumele vor fi citate astfel – autor, titlul lucrării cu caractere italice, traducător/prefaţă/cuvânt înainte etc, atunci când este cazul, locul apariţiei, editura, anul apariţiei: Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, traducere Cristina Petrescu, Dragoş Petrescu, Iaşi, Editura Polirom, 2005. Studiile vor fi menţionate după următoarea formulă: autor, titlul lucrării cu caractere italice, în, numele revistei între ghilimele, volum, număr, dată: Adrian Cioflâncă, The Communist Propagandistic Model. Towards a Cultural Genealogy, in „Studia Politica. Romanian Political Science Review”, vol. X, no. 3, 2010.



Nume
Funcţie
Autor(i) intrare
Ady Ladislau
Ministru adjunct al MAI, Direcţia Generală a Penitenciarelor.

Alexa Augustin
Procuror general al RPR/RSR 1953-1973

Andrei Ştefan
Ministru de Externe 1978-1985

Apostol Gheorghe
Prim secretar al PMR

Ardeleanu Iosif (Dome Adler)
Şeful al Direcţiei Generală a Presei şi Tipăriturilor, 1951-1973

Banc Iosif
Ministru al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor

Beniuc Mihai
Preşedintele Uniunii Scriitorilor

Berghianu Maxim
Ministru al Aprovizionării Tehnico Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe

Bîrlădeanu Alexandru
Preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice

Blajovici Petre
Ministru al Muncii, înalt responsabil în domeniul economiei 

Bobu Emil
Minsitru de interne

Bodnarenco Pantelei (Gheorghe Pintilie)
Şef al DGSP

Bodnăraş Emil
Ministru al Apărării Naţionale

Borilă Petre
Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri 1954-1965

Brucan Silviu
Ambasador în Statele Unite

Bughici Simion
Ministru de Externe

Bunaciu Avram
Ministru al Justiţiei

Burghele Teodor
Ministru al Sănătăţii

Burtică Cornel
Ministru al Comerţului Exterior

Butyka Francisc
Director al Direcţiei de anchete penale a Securităţii

Ceauşescu Elena
Prim-viceprim-ministru al RSR

Ceauşescu Ilie
Ministru adjunct al Apărării

Ceauşescu Nicolae
Preşedinte RSR

Ceauşescu Nicu
Prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu

Ceterchi Ioan
Ministrul Justiţiei

Chişinevski Iosif
Prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri

Chişinevski Liuba
Membru al conducerii Comisiei Controlului de Partid (CCP)

Chivu Stoica
Prim-ministru 1955-1961

Ciobanete Veronica
Secretar de stat şi adjunct al ministrului Sănătăţii, preşedinte al Consiliului Naţional de Cruce Roşie

Ciobanu Lina
Ministru al Industriei Uşoare

Ciolpan Vasile
Comandant penitenciarul Sighet

Coliu Dumitru (Dimităr Colev)
Preşedinte al Comisiei Controlului de Partid

Coman Ion
Adjunct la DSPA, Ministru al Apărării

Coman Teodor
Ministru de Interne

Constantinescu Miron
Ministru al Educaţiei

Crăciun Gheorghe
Locţiitor al şefului Direcţiei I din CSS  1968

Crăciun Constanţa
Ministru al Culturii

Csupor Lajos
Prim-secretar RAM

Cumpănaşu Ion
Preşedinte al Departamentului Cultelor 1984-1989

Curticeanu Silviu
Şef al Secţiei Cancelarie a CC 1982-1989

Dalea Mihai
Secretar CC al PCR

Dan Marţian
Prim-secretar UTC

Dănălache Florian
Ministru al Căilor Ferate, prim-secretar Bucureşti

Dăscălescu Constantin
Prim-ministru al guvernului 1982-1989

Dincă Ion
Prim-vice-premier al guvernului

Dinică Teodor
Şef al Direcţiei de Securitate Ploieşti şi adjunct al Direcţiei de anchete penale

Dobrin Tamara
Vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor

Doicaru Nicolae
Adjunct al ministrului de interne şi şef al Direcţiei Generale de Informaţii Externe

Drăghici Alexandru
Ministru de Interne

Dulea Mihai
Înalt responsabil în domeniul propagandei

DulgheruMihai 
Director al Direcţiei de anchete penale a Securităţii

Enoiu Gheorghe
Director al Direcţiei de anchete penale a Securităţii

Fazekaş Janos
Înalt responsabil în domeniul economiei

Fazekaş Ludovic
Înalt responsabil în domeniul economiei

Filipaş Cornelia
Membru CPEx, vicepremier

Florescu Eugen
Responsabil în domeniul culturii şi propagandei

Florescu Gheorghe
Prim-secretar UTM

Florescu Mihail
Ministrul Industriei Chimice, secretar de stat CNST

Fulger Cornel
Prim-secretar UTM

Găvănescu Pantelimon
Prim-secretar UTC

Gâdea Suzana
Preşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor, Ministru al Educaţiei şi Învăţământului

Găinuşe Alexandrina
Membru CPEx, ministru al Industriei Uşoare, vicepreşedinte al Guvernului

Georgescu Tehoari
Ministru de Interne

Gheorghiu-Dej Gheorghe
Secretar general al PMR

Groza Petru
Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale 1952-1958

Homoştean George
Ministru de Interne

Iliescu Ion
Ministru pentru problemele tineretului

Ioniţă Ion
Ministrul Forţelor Armate

Jianu Marin
Adjunct al ministrului de interne

Lina Ciobanu
Membru CPEX, ministru al Industriei Uşoare, viceprim ministru al guvernului

Luca  Vasile
Ministru de Finanţe

Macovescu George
Ministru de Externe, preşedinte Uniunea Scriitorilor

Marin Gaston
Preşedinte CSP

Marinescu Voinea
Ministru al Sănătăţii

Maromet Nicolae
Comandant al penitenciarului Jilava

Maurer Ion Gheorghe
Prim-ministru

Mazuru Vladimir (Mazurov)
Director general al Direcţiei Generale a Securităţii Statului

Mănescu Corneliu
Ministru de Externe 

Mănescu Manea
Preşedinte al Consiliului de Miniştri (prim-ministru al guvernului)

Mincu Iulian
Ministru al Sănătăţii

Mitea Constantin
Redactor şef Scânteia

Moghioroş Alexandru
Secretar al Comitetului Central cu probleme organizatorice

Mureşan Ana
Preşedinte al Consiliului Naţional al Femeilor, Ministru al Comerţului interior

Muşat Vasile
Prim-secretar UTM

Negrea Vasile 
Adjunct al ministrului de Interne

Nicolau Serghei
Şeful Direcţiei A - Informaţii Externe, din cadrul DGSS

Nicolski Alexandru
Director general adjunct al DGSP

Niculescu-Mizil Paul
Vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri

Olteanu Constantin
Ministru al Apărării

Pacepa Ion Mihai
Şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe

Pană Gheorghe
Ministru al Muncii, preşedinte UGSR

Patilineţ Vasile
Ministru al Minelor, Petrolului şi Geologiei

Pauker Ana
Ministru de Externe

Pavel Ştefan
Ministru de Interne

Pătrăşcanu Lucreţiu
Ministru al Justiţiei

Păunescu Adrian
Redactor şef Flacăra

Petre Lupu (Pressmann)
Preşedinte al Colegiului Central de Partid

Pîrvulescu Constantin
Preşedinte al Comisiei Controlului de Partid

Pleşiţă Nicolae
Şef al Direcţiei de Informaţii Externe

Popescu Dumitru
Secretar al CC al PCR (1969-1974)

Popescu Puţuri Ion
Director al Institutului de Studii Istorice şi Social Politice

Postelnicu Tudor
Şef al Departamentului Securităţii Statului din Ministerul de interne

Preoteasa Grigore
Ministru de Externe, 1955-1957

Rangheţ Iosif
Şef al Direcţiei Cadre a CC al PCR

Răduică Gheorghe
Şef al Secţiei Administrativ Politice, responsabil în Securitate

Rădulescu Gheorghe
Ministru al Comerţului

Răutu Leonte
Şef al Direcţiei de Propagandă şi Cultură a CC al PMR

Roller Mihai
Adjunct al Direcţiei de Propagandă şi Cultură a CC al PMR

Roman Valter (Ernest Neuländer)
Ministru al Poştelor şi Telecomunicaţiilor 1951-1953

Sălăjan Leontin (Silaghi)
Ministru al Forţelor Armate 1955-1966

Sepeanu Tudor
Şef al Securităţii Capitalei şi şef al Serviciului inspecţii în perioada reeducării

Sidorovici Alexandra
Secretar general UFDR

Spornic Aneta
Ministru al Educaţiei şi Învăţământului, viceprim ministru al Guvernului

Stănescu Ion (Silaghi)
Ministru de Interne

Stoian Ion
Ministru de Externe

Stoica Gheorghe (Moscu Cohn)
Veteran PCR, membru CPEx

Ştefănescu Traian Ion
Prim-secretar UTC

Toma Ion
Prim-secretar UTC

Toma Sorin
Redactor şef Scânteia

Totu Ioan
Înalt responsabil în domeniul propagandei

Trofin Virgil
Ministru al Comerţului Interior, Prim-secretar UTM

Ţugui Pavel
Şef secţie Cultură

Uglar Iosif
Responsabil în domeniul planificării economiei şi sistematizării satelor

Vasilichi Gheorghe
Ministru al Învăţământului Public 1948- 1949

Vass Ghizela
Adjunct li şef al de Secţia de relaţii externe

Verdeţ Ilie
Prim-ministru 1979-1982

Vinţe Ion (János Vincze)
Vicepreşedinte al Comisiei Controlului de Partid

Vlad Iulian
Şef al Departamentului Securităţii Statului

Voicu Ştefan (Aurel Rotenberg)
Redactor şef Lupta de Clasă, Era Socialistă

Voitec  Ştefan
Ministru al Educaţiei Naţionale

Voitinovici Alexandru
Preşedinte al Tribunalului Suprem 1954-1967

Winter Richard
Prim secretar Sibiu