marți, 21 februarie 2012

LANSAREA ANUARELOR IICCMER LA GEORGETOWN UNIVERSITY


A fost o seară excelentă la Georgetown University, cu atmosferă plăcută și participare numeroasă și selectă. Am avut ocazia să vorbim despre activitatea IICCMER și în general despre cercetările recente din România privind istoria comunismului, și au fost prezentate apreciativ anuarele institutului. Anuarul în limba engleză, Avatars of Intellectuals under Communism, a fost prezentat de Michael David-Fox (Georgetown University) și Marius Stan (IICCMER), iar cel în limba română, Represiune și control social în România comunistă, de Dennis Deletant (Georgetown University) și subsemnatul. Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, IICCMER) a vorbit despre activitatea IICCMER, rolul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România și dezbaterile recente din SUA și Europa legate de decomunizare. În audiență s-au aflat, printre alții, Charles King (Georgetown University), Grant Harris (Library of Congress), Mary F. Sladek (NASA) și Bogdan Cristian Iacob (IICCMER, co-organizator al evenimentului). A.C.


Vladimir Tismăneanu: Noua sinteza: Studierea comunismului in secolul al XXI-lea

22/02/2012

Luni 21 februarie 2012 a avut loc la Universitatea Georgetown lansarea anuarului IICCMER, dedicat anul acesta temei “Represiune si control social in Romania comunista” si a revistei “History of Communism in Europe”, o excelenta publicatie a Institutului. In aceeasi zi, in “New York Times”, a aparut un articol de Nicholas Koulish despre resurectia memoriei comunismului in Europa de Est si Centrala. In Bulgaria, presedintele tarii a cerut eliminarea din corpul diplomatic a fostilor colaboratori ai politiei secrete. In Polonia, organizatorii Legii Martiale din decembrie 1981, in primul rand generalii Jaruzelski si Kiszczak, au fost declarati de justitie membri ai unui “grup criminal”. In Ungaria, fostul partid comunist este descris in noua Constitutie a tarii drept o organizatie criminala. Cine a crezut ca amnezia este eterna, s-a inselat.


Evenimentul de la Universitatea Georgetown a fost sustinut de Centrul de Studii Est Europene, Ruse si Eurasiatice al acestei prestigioase institutii, de Universitatea Maryland si de ICR New York. Au vorbit Marius Stan, redactorul sef al revistei “History of Communism in Europe”, Adrian Cioflanca, redactorul sef, impreuna cu Luciana Jinga, al anuarului, precum si profesorii Dennis Deletant, respectatul analist al comunismului romanesc,  si Michael David-Fox, autorul recentei carti “Showcasing the Great Experiment”, despre diplomatia culturala sovietica si vizitatorii vestici, aparuta la Oxford University Press. Ambii predau la Georgetown. Recenzia mea la cartea lui Michael David-Fox va apare curand in “Times Literary Supplement”.

Un rol esential in organizarea evenimentului l-a avut Bogdan Cristian Iacob, secretarul Consiliului Stiintific al IICMER. In interventia mea (am fost invitat sa prezidez si sa “moderez” evenimentul) am insistat asupra noului moment in studierea comunismului, determinat in mare parte de ceea ce se numeste revolutia arhivelor, dar si de maturizarea conceptuala a abordarilor interdisciplinare. Noile lucrari despre URSS,  in special cele ale unor Michael David-Fox, Caterina Clark, Jan Plamper, David Brandenberger, Jochen Hellbeck, Igal Halfin, Amir Weiner, au reusit de depaseasca depotriva impasul paradigmei totalitare (recunoscand atat meritele cat si limitele acesteia) si al revizionismului din anii 70 si 80, cu ale sale inovatii, dar si iluzii. Ne aflam, nu ma indoiesc, la ceasul noii sinteze. Prin urmare, nu pot decat sa salut prezenta istoricilor, politologilor, filosofilor, sociologilor, antropologilor, teologilor din Romania in aceste dezbateri.

Este limpede acum ca statele comuniste au fost propaganda regimes, “partocratii ideocratice” (spre a relua termenul lui Martin Malia, preluat de la Abdurrakhman Avtorkhanov), ca teroarea a fost omniprezenta, dar acest univers era departe de a fi unul monocrom si monolitic. Triunghiul PIT (Partid, Ideologie, Teroare) trebuie nuantat si mladiat, este nevoie de includerea dimensiunii diacronice, de studierea luptelor intestine din “frontul ideologic”, a secventelor de competitie simbolica si de rivalitate care, uneori, se putea solda cu disparitia fizica a unei din parti.  

Cercetarile din Romania incluse in aceste doua remarcabile publicatii dovedesc sincronizare cu noile directii metodologice si cu strapungerile conceputale si interpretative din ultimul deceniu. Ma gandesc la colosala influenta a lucrarilor unor Stephen Kotkin si Yuri Slezkine. Dar si la recentele contributii pe tema analizei comparative a comunismului si fascismului datorate lui Robert Gellately, Timothy Snyder si Norman Naimark. In articolul din  ”New York Times” se vorbeste despre Institutul Memoriei Nationale din Polonia, inclusiv despre sprijinul dat conferintelor, filmelor, cartilor despre comunism. Toti vorbitorii au insistat pe importanta educatiei, a manualelor de istoria regimurilor comuniste. Aceasta abordare, menita sa recupereze memoria acelor vremuri de strivire a subiectivitatii, este in egala masura o constructie stiintifica si una morala.

***********************************************************************
“New Approaches to the Study of Communism”, McGhee Library – Georgetown University, marţi, 21 februarie 2012, ora 17.00: masă rotundă & lansare de carte. 

The Center for Eurasian, Russian, and Eastern European Studies (Georgetown University) şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au organizat o masă rotundă pe tema noilor abordări referitoare la studiul comparativ al comunismului în Europa, în colaborare cu The Department of Government and Politics –  University of Maryland (College Park) şi Institutul Cultural Român din New York.

Au participat:
Vladimir Tismăneanu (Professor, University of Maryland, College Park şi Preşedinte al Consiliului Știinţific, IICCMER)
Dennis Deletant (Visiting Professor of Romanian Studies, Georgetown University)
Michael David-Fox (Associate Professor, Georgetown University, fondator și editor executiv al jurnalului științific Kritika: Explorations in Russian and Eurasian History)
Adrian Cioflâncă (Director, Departamentul Societate, economie, instituţii al IICCMER și redactor-şef al Anuarului ICCMER în limba română)
Marius Stan (redactor-şef al Anuarului Internaţional al IICCMER, History of Communism in Europe)
IICCMER a fost, de asemenea, reprezentat de Bogdan C. Iacob, Secretar al Consiliului Știinţific.
La eveniment, IICCMER au fost lansate cele două Anuare:
„Represiune şi control social în România comunistă”, Editura Polirom, 2011
History of Communism in Europe, Zeta Books, 2011
 Ediţia I: Politics of Memory in Post-communist Europe” (2010)
 Ediţia a II-a: Avatars of Intellectuals under Communism” (2011)

Pentru RSVP şi informaţii suplimentare:
http://ceres.georgetown.edu/
http://icrny.org/385-New_Approaches_to_the_Study_of_Communism.html

CONFERINȚĂ SUSȚINUTĂ DE DR. PETER MANU LA IICCMER

 
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) va găzdui conferința ținută de Peter Manu, cu titlul Continuități nefericite: ocultarea rasismului interbelic în România postbelică. Studii de caz despre Nicolae Paulescu și Traian Herseni. Dr. Peter Manu este profesor la Albert Einstein College of Medicine din New York, și s-a specializat în studiul antisemitismului academic din România. A semnat împreună cu Horia Bozdoghină cartea Polemica Paulescu: știință, politică, memorie (București, Curtea Veche, 2010).  
Evenimentul va avea loc miercuri, 22 februarie 2012, ora. 16.00, la sediul IICCMER (Str. Alecu Russo, nr. 13-19, et. 5, ap. 11, București, sector 2).
Conferința va fi moderată de dr. Damiana Oțoiu.  

Detalii despre subiectul conferinței
Comunicarea se înscrie pe linia analizelor care demonstrează că istoriografia din România a produs în timpul comunismului un discurs instrumentat politic.  Curentul protocronist încurajat de regimul lui Nicolae Ceaușescu a înlocuit limbajul marxist-leninist cu cel al triumfalismului naționalist, care a preluat o parte din arsenalul lexical al Mișcării Legionare din perioada interbelică. Acest tip de discurs a continuat după 1989 și a inclus, fără nici un echivoc, antisemitism politic, economic, cultural și religios.
Dintre temele tradiționale ale antisemitismului reluate implicit în perioda național-comunistă și exprimate deschis după 1989 lipsește rasismul, în ciuda prezenței lui în scrierile unor reprezentanți de vârf ai elitei intelectuale interbelice. În studiile de caz, este prezentată evoluția către rasism în scrierile antisemite ale fiziologului Nicolae Paulescu și sociologului Traian Herseni, dimensiune ocultată în timpul regimului Ceaușescu și după 1989. Studiile de caz vor fi integrate într-un model explicativ al continuității dintre rasismul interbelic și ideologia național-comunistă, bazat pe utilizarea antropologiei rasiale ca justificare a metamorfozei spirituale (omul de tip nou), autonomiei teritoriale și menținerii loialității politice a cetățenilor.