miercuri, 25 septembrie 2013

CNSAS: VIȘINESCU A ÎNGRĂDIT, ÎN CALITATE DE LUCRĂTOR AL SECURITĂȚII, DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI FUNDAMENTALE ALE OMULUI

Alexandru Vişinescu a fost trimis în instanţă de CNSAS. Instituţia poate verifica activitatea unui lucrător al Securităţii în baza unei cereri, nu din oficiu (în cazul în care, precum în cazul lui Vișinescu, persoana nu ocupă o demnitatea publică). Anul acesta au fost înregistrate două cereri pe numele Vişinescu, care au fost procesate de departamentele din CNSAS conform legii, iar Colegiul CNSAS a decis că activitatea lui Alexandru Vişinescu a afectat drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului stipulate în legislaţia internă şi internaţională. Aşadar, nu vorbim de o simplă constatare a calităţii de ofiţer al Securităţii, ci de un întreg probatoriu, realizat prin cercetări proprii ale CNSAS, care constată acţiuni de îngrădire a drepturilor.

Am văzut că, după ce CNSAS a decis trimiterea cazului Vișinescu în instanță, o mare parte a presei a preluat știrea cu titlul: Vișinescu a lucrat la Securitate. Nu, nu asta e știrea. CNSAS nu face simple constatări de apartenență la instituția Securității a unei persoane, ci face cercetări în arhiva proprie (în dosare penale, informative etc) pentru a constata încălcări ale drepturilor omului de către ofițerul vizat. În cazul Vișinescu a fost adunat material probator din mai multe dosare, iar acesta va ajunge în instanță, justiția urmând a decide dacă validează decizia CNSAS.

Încurajez presa și cercetătorii interesați să meargă în instanţă pentru a cere, prin legea accesului la informații publice, materialele de la dosar. 


COMUNICAT DE PRESĂ

În acord cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 şi ale Hotărârii nr. 2/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Colegiul C.N.S.A.S. a aprobat Nota de Constatare emisă pe numele domnului VIŞINESCU Alexandru, Direcţia Juridică a instituţiei urmând a introduce, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, acţiune în constatarea calităţii de lucrător al Securităţii. 

Potrivit documentelor identificate în arhiva instituţiei, Colegiul C.N.S.A.S. a apreciat că domnul VIŞINESCU Alexandru, în calitate de angajat al fostei Securităţi, având de gradele de locotenent (1952, 1957), locotenent major (1957, 1959), căpitan (1960 - 1963) şi funcţiile de şef Birou Inspecţii - Penitenciarul Jilava (1952), comandant al Penitenciarului Râmnicu - Sărat din cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor (1960 - 1963), a desfăşurat activităţi prin care a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului. Întregul material probator va putea fi studiat la dosarul ce urmează a fi înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti.

Menţionăm că VIŞINESCU Alexandru a fost verificat în temeiul art. 1 alin. 7 din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008 (titularul unui dosar din care rezultă că a fost urmărit de Securitate, are dreptul, la cerere, să solicite verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului său). Două cereri de verificare în acest caz au fost înregistrate la C.N.S.A.S. în cursul anului 2013.

25.09.2013

vineri, 20 septembrie 2013

MORȚII DE LA PERIPRAVA

-->
Pe fondul discuțiilor despre Ion Ficior, comandantul coloniei de muncă de la Periprava, am aruncat o privire asupra listelor cu oameni care au murit în colonie. Cercetătorii Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului au făcut o deplasare în zonă în 2008, reușind să identifice, la primăria comunei C. A. Rosetti, de care aparține Periprava, certificatele de deces (actele de moarte) a 116 persoane (îi mulțumesc lui Dumitru Lăcătușu pentru că mi le-a pus la dispoziție). Acești 116 sunt cei care au murit oficial în detenție. La Periprava, Ficior a fost comandant adjunct pentru pază și regim în intervalul 1 septembrie 1958 - 1 octombrie 1960 și comandant în perioada 1 octombrie 1960 - 1 septembrie 1963. Dacă ne uităm la cronologia deceselor, se poate observa ușor că numărul morților crește dramatic în perioada în care Ficior a fost în poziții de conducere la Periprava.

Ani
Număr deţinuţi decedaţi
1952
2
1953
3
1957
1
1958
5
1959
28
1960
48
1961
11
1962
8
1963
3
1964
4
1965
1
1967
1
1968
1


Dacă ne uităm la vârstele celor decedați, la un calcul simplu, rezultă că media de vârstă a fost de 50 de ani. Așadar, putem porni de la premiza că multe morți au fost premature, fiind provocate de condițiile de detenție. Cele mai multe victime provin din intervalul de vârstă 50-59 de ani (47,4%), deci oameni încă în putere. Tinerii ocupă o pondere importantă din totalul decedaților: 8,6% erau din intervalul de vârstă 20-29 de ani, 11,2% din intervalul 30-39 de ani.  



Vârstă decedați
Total persoane
Procentaj (%)

< 20 de ani
0
0

20 - 29 ani
10
8,6

30 - 39 ani
13
11,2

40 - 49 ani
18
15,5

50 - 59 ani
55
47,4

60 - 69 ani
18
15,5

70 - 79 ani
2
1,7

>80 de ani
0
0

Total general
116
100

Vârsta medie de deces = 50,2 ani

Structura pe meserii confirmă ce știm din alte studii despre coloniile de muncă: numărul mare al țăranilor internați, inclusiv al victimelor dintre țărani. În colonii de muncă erau internați administrativ, de către o Comisie de la nivelul Ministerului de Interne, fără a fi nevoie de o decizie în justiție, cei care erau percepuți ca aversari ai sistemului comunist. Țăranii care s-au opus colectivizării sau regimului comunist în general (opoziție însemnând în multe cazuri simple comentarii făcute în medii private) erau închiși în colonii de muncă de tipul celei de la Periprava. La Periprava mai erau internați cei care, la finalul detenției într-un penitenciar, nu erau considerați încă reeducați. În fine, se adăugau alte categorii de deținuți politici sau de drept comun. Valurile de arestări de după 1956 au sporit substanțial numărul celor reținuți la Periprava.

Meserii
Număr persoane decedate
Procentaj (%)
Agricultori
40
34,48
Plugari
3
2,59
Preot
3
2,59
Funcţionar
4
3,45
Inginer
1
0,86
Contabil
2
1,72
Învăţător
1
0,86
Medic veterinar
1
0,86
Şef gară
1
0,86
Muncitor
2
1,72
Mecanic
1
0,86
Vulcanizator auto
1
0,86
Şofer
2
1,72
Lăcătuş mecanic
2
1,72
Tocilar
1
0,86
Strungar
1
0,86
Rotar
1
0,86
Vânzător
1
0,86
Condamnaţi
4
3,45
Fără meserie
44
37,93
Total
116
100,00

Partea cea mai interesantă și mai importantă pentru anchetarea lui Ficior ține de cauza morții specificată în certificatele de deces. Cele mai multe morți au fost provocate de probleme digestive (enterocolite, ulcere și cancere ale aparatului digestiv) provocate probabil de alimentația precară și de condițiile de igienă deficitare; probleme cardiace, agravate de lipsa tratamentului adecvat în timpul detenției; probleme ale aparatului respirator (pneumonii, TBC etc) provocate de frigul și umezeala din Deltă în anotimpurile reci; în fine, colaps general, provocat de apariția simultană a mai multor afecțiuni în condiții de extenuare, alimentație deficitară, expunere la intemperii și lipsa tratamentului medical. Au existat și morți violente, prin împușcare sau bătaie. Bătaia era ambientală. Martorii, victimele lui Ficior, confirmă că regimul de detenție era infernal. Internații sufereau în cea mai mare parte a timpului de foame. Deși se ocupau, printre altele, cu agricultura, li se interzicea să consume produsele pe care le cultivau sau culegeau. Mulți au fost în situația să mănânce pe ascuns porumb crud direct pe tarla. 



Barăcile nu asigurau o protecție împotriva frigului și căldurii. Aglomerația din barăci și insectele din Deltă favorizau transmiterea bolilor. Asistența medicală era rudimentară. Normele de muncă erau excesive, absurde, istovitoare.